Liderii europeni nu au ajuns la un răspuns privind planurile lui Trump cu Ucraina

Efortul condus de Franța, alături de liderii europeni, de a prezenta un front unit în sprijinul Ucrainei, în contextul temerilor crescânde legate de intențiile președintelui american Donald Trump, a eșuat luni, deoarece nu s-a ajuns la un acord privind trimiterea de trupe pentru a supraveghea un posibil acord de pace, relatează POLITICO.

Președintele francez Emmanuel Macron a convocat această reuniune de urgență la Paris, după ce liderii europeni au fost surprinși de anunțul conform căruia SUA vor începe negocieri cu Rusia pentru a pune capăt războiului din Ucraina, fără a invita reprezentanți ai Europei sau ai Ucrainei.

După o discuție de 3,5 ore la Palatul Élysée, răspunsul liderilor la cea mai mare schimbare de securitate din ultimele decenii a fost dezamăgitor. „Ne dăm seama că astfel de întâlniri nu se finalizează cu decizii”, a declarat premierul polonez Donald Tusk după reuniune.

Liderii nu au venit cu idei comune noi, s-au certat pe tema trimiterii de trupe în Ucraina și au repetat platitudini despre sprijinirea Ucrainei și creșterea cheltuielilor pentru apărare.

„Astăzi, la Paris, am reafirmat că Ucraina merită pace prin forță”, au declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, António Costa.

Principala dispută a fost legată de trimiterea de trupe în Ucraina în cazul unui acord de încetare a războiului. Președintele american Donald Trump a exclus atât trimiterea de forțe americane, cât și permiterea aderării Ucrainei la NATO, ceea ce înseamnă că orice efort de a preveni o nouă agresiune rusă ar trebui să fie susținut de europeni. SUA au trimis un chestionar țărilor europene membre NATO, solicitându-le să precizeze ce ar fi dispuse să ofere pentru a implementa un acord de pace și ce așteptări au de la SUA.

Însă nu s-a ajuns la un consens pe această temă. Franța, al cărei președinte Emmanuel Macron a sugerat inițial ideea, și Marea Britanie, condusă de Keir Starmer, susțin propunerea, deși Starmer a subliniat că acest lucru ar fi posibil doar dacă și Statele Unite ar participa la orice forță de menținere a păcii. El a insistat asupra necesității unui „sprijin american” după asigurarea păcii în Ucraina, pentru a „descuraja Rusia să atace din nou Ucraina”.

Polonia, un stat de frontieră și aliat apropiat al Ucrainei, cu una dintre cele mai mari armate din Europa, a fost reticentă. „Nu anticipăm trimiterea de soldați polonezi în Ucraina”, a declarat Tusk la Varșovia, înainte de a zbura spre Paris.

„Polonia pur și simplu nu are capacitatea suplimentară de a trimite trupe în Ucraina”, a spus un oficial polonez de rang înalt, sub protecția anonimatului, menționând că țara are frontiere lungi cu enclava rusă Kaliningrad și cu Belarus, aliat al Rusiei, care trebuie întărite cu forțe poloneze. „Francezii sunt departe, așa că pot trimite soldați în Ucraina; noi suntem aproape, deci nu putem.”

Cancelarul german Olaf Scholz a declarat după reuniune că orice dezbatere privind trimiterea de forțe de menținere a păcii în Ucraina este „complet prematură” și „extrem de nepotrivită” în timp ce războiul continuă. Mette Frederiksen, premierul Danemarcei, a spus că „multe, multe” aspecte trebuie clarificate înainte de a trimite trupe în Ucraina.

Liderii au găsit un punct comun în necesitatea creșterii cheltuielilor pentru apărare — care au crescut constant în ultimul deceniu.

Starmer a recunoscut că „europenii vor trebui să facă un efort suplimentar, atât în ceea ce privește cheltuielile, cât și capacitățile pe care le oferim Ucrainei”, în timp ce Tusk a spus că relațiile SUA-UE în domeniul apărării intră „într-o nouă etapă”, pe măsură ce europenii realizează necesitatea unor cheltuieli mai mari pentru apărare și a unei autonomii mai mari.

„Europa a înțeles mesajul SUA că trebuie să facă mai mult pe cont propriu”, a spus premierul olandez Dick Schoof, adăugând: „Este încă mult prea devreme pentru a încheia acorduri concrete.”

Scholz și-a reiterat sprijinul pentru propunerea UE de a declanșa o clauză de urgență pentru a crește masiv cheltuielile de apărare, pe care von der Leyen a susținut-o la Conferința de Securitate de la München de săptămâna trecută. Conform propunerii, țările ar putea exclude cheltuielile de apărare din limitele de datorie și deficit ale UE.

În ciuda neliniștii care a dominat la summitul de securitate de la München de weekendul trecut, după un atac virulent al vicepreședintelui american JD Vance împotriva democrației europene, majoritatea liderilor au fost reticenți în a se distanța public de SUA, care a asigurat securitatea continentului din 1945.

foto: X