„Ziua Pământului”, sub semnul schimbărilor climatice. Cum vor autoritățile române să protejeze Mediul ANALIZĂ

În fiecare an, ziua de 22 aprilie se sărbătorește Ziua Pământului,  pentru a marca importanța protejării Mediuli, a resurselor naturale. Această mișcarea pentru protejarea mediului înconjurător a debutat în 1970, în SUA, în perioada când au avut loc mai multe evenimente tragice, printre care înăbușirea prin folosirea armelor de foc a revoltei unor studenți împotriva războiului din Cambodgia, conform mențiunilor istorice. 

În anul 2023, „Ziua Pământului ” este sub egida schimbărilor climatice și a efectelor pe care produce asupra Mediului și a oamenilor. Autoritățile din întreaga lume susțin că se concentrează pe protecția resurselor naturale, prin reducerea consumului de energie, prin politici care să încurajeze „energia verde”. În România, Ministerul Mediului anunță că monitorizează împreună cu  Centrul Satelitar al Uniunii Europene (SatCen) chimbărilor forestiere, în ceea ce privește pierderea și câștigul de pădure, în zonele situate în partea de sud-est a Parcului natural Munții Maramureșului (150,000 ha).

România este unul dintre statele în care defrișarea ilegală a pădurilor a intrat în atenția Comisiei Europene. De asemenea, Ministerul Mediului menționează că desfășoară mai multe programe de educare, informare, în rândul cetățenilor, pentru protejarea Mediului, începând de la colectarea selectivă a deșeurilor până la reducerea risipei alimentare.

Iohannis, de Ziua Pământului, face apel la educație. Despre schimbările climatice se învață la școală

Șeful statului, Klaus Iohannis, a transmis, astăzi, 22 aprilie, că „educația verde” se face în școală și este un progres pentru țara noastră, în viziunea sa.

„În ultimul an, România a făcut o serie de progrese în acest sens prin implementarea unor măsuri pe care le-am susţinut: adoptarea ‘Strategiei Naţionale privind Educaţia pentru mediu şi schimbări climatice 2023 – 2030’, introducerea ‘Săptămânii Verzi’ în structura anului şcolar, precum şi dezvoltarea unei platforme digitale cu activităţi şi resurse educaţionale privind mediul şi schimbările climatice. În perioada următoare, profitând din plin şi de Anul European al Competenţelor 2023, trebuie să accelerăm procesul de pregătire a resursei umane pentru tranziţia verde şi cea digitală”, a precizat Iohannis.

Ce sunt, de fapt, schimbările climatice?

Aparent, un termen abstract, schimbările climatice se văd, se simt: în agricultură, în atmosferă, în degradarea resurselor naturale. Acestea sunt cauzate cauzate de factori precum procesele biotice, variațiile radiației solare primite de Pământ, tectonica plăcilor și erupțiile vulcanice. În mod simbolic, astăzi, pentru câteva minute, toată Planeta ar trebui să închidă lumina pentru reducerea consumului de energie. La nivel global, se desfășoară mai multe proiecte de finanțare pentru folosirea energiei verzi. Se pot achiziționa panouri fotovoltaice. De asemenea, este încurajată renunțarea la aparatele electrocasnice vechi, la autoturismele care poluează. Cu toate acestea, protejarea Pământului depinde de fiecare în parte.

România, cu cele mai multe proceduri de infringement din cauza nerespectării legislației pentru protecția Mediului

Potrivit datelor Main News,  România ocupă locul  nouă  ca număr de proceduri de infringement inițiate anual împotriva sa de Comisia Europeană. Are  cea mai mare proporție de cazuri nerespectare a legislației comunitare de Mediu.

Potrivit Comisiei Europene, România are deschise în momentul de față un număr de 123 de decizii de neîndeplinire a obligațiilor. Prima  procedură de infringement a fost deschisă în 2009 pentru nerespectarea limitelor valorilor de PM10 (n.r. adică particulele din aer cu diametru mai mic de 10 micrometri). Acestea   trec prin nas și gât şi pătrund în alveolele pulmonare, cauzând afecțiuni în special la persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii, la copii, vârstnici şi astmatici, spun medicii.

Depozitele de deșeuri neconforme neînchise

Într-o adresă privind liberul acces la informațiile de interes public, Ministerul Mediului susține că România nu are depozite neconforme de deșeuri funcționale Garda de Mediu oferă, în schimb, informații publice cu privire la sancțiunile pe care le ia în cazul celor care nu le gestionează corect, în special în zona Capitalei.

În prezent, România mai are 33 depozite neconfome de deșeuri care nu au fost închise, după cum urmează:

-Depozitul municipal Brașov din județul Brașov. Lucrările de închidere la acesta au fost demarate și realizate în procent de 50%.

-Depozite industriale – 25 de depozite neconforme care fac obiectul analizei diagnostic (due diligence) în vederea exproprierii pentru cauză de utilitate publică a terenului pe care sunt amplasate, în conformitate cu Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv Legea nr. 144/2019, transmite Ministerul Mediului.

Ulterior exproprierilor, se vor demara și lucrările efective de ecologizare/închidere a terenurilor aflate în Cauza 301/17, menționează oficialii de la Mediu.

În ceea ce privește celelalte  șapte depozite industriale,acestea vor fi inchise fie din fonduri proprii ale operatorilor economici, fie din fonduri ale AFM (n.r. Administrația Fondului pentru Mediu), precizează Ministerul Mediului. Depozitele de deșeuri neconforme pot cauza poluare, cu efecte grave asupra sănătății umane, dar și a pământului, dacă levigatuln.r. gunoiul putrezit, descompus) nu este tratat bio-mecanic corespunzător.

Primul proces pentru protejarea Mediului, deschis în România

Asociația  Declic a depus, marți, 31 ianuarie 2023, la Curtea de Apel Cluj, actele pentru primul proces pe climă din România, proces prin care este chemat statul român în judecată. Următorul termen de judecată este fixat  la data de 22 mai ac.

Declic a cerut judecătorilor să oblige Guvernul să ia acțiuni concrete pentru combaterea schimbărilor climatice. Mai mult, membrii Declic cer în instanță și amendarea premierului Nicolae Ciucă, a ministrului Energiei, Virgil Popescu, și a ministrului Mediului, Tanczos Barna, pentru fiecare zi în care amână măsurile.

Declic a invocat, în acțiunea de la Curtea de Apel Cluj, faptul că inactivitatea Guvernului afectează „dreptul la viață și dreptul la viață privată, dreptul de proprietate, dreptul la un trai decent, dreptul la un mediu sănătos și durabil, precum și dreptul la un viitor demn al generațiilor viitoare. Statul are obligația de a lua măsuri pentru a asigura un viitor sănătos și durabil pentru toți cetățenii”, se arată în acțiunea depusă la Curtea de Apel Cluj.

Acest proces pe climă urmărește ca, la final, instanța să oblige statul român, prin hotărâre judecătorească:

-să ia toate măsurile necesare în vederea reducerii cu 55% a gazelor cu efect de seră (în continuare GES) până în anul 2030, respectiv atingerii neutralității climatice până în anul 2050, măsuri ce se vor concretiza într-un angajament scris în termen de 30 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii;

-să ia toate măsurile necesare în vederea creșterii ponderii regenerabilelor din consumul final de energie la 45% și creșterii eficienței energetice cu 13% până în anul 2030;

-în termen de maxim 30 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, să adopte planuri concrete și coerente de atenuare și adaptare la schimbările climatice ce cuprind inclusiv bugete anuale de carbon, în vederea atingerii obiectivelor asumate în fața Comisiei Europene.

Schimbările climatice conduc la dispariția mai multor specii de plante și animale

Acest fenomen este cauzat  de pierderea, respectiv degradarea habitatului/habitatelor, dar și de poluare, schimbările climatice, speciile alogene invaziveetc.  Uneori, din acțiunile umane rezultă pierderi colosale pentru Natură. Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (UICN) a întocmit o listă roșie europeană a speciilor pe cale de dispariție, astfel încât să poată fi luate măsuri pentru a le salva. Conform datelor oficiale, sunt cel puțin 1 677 de speci pe cale de dispariție i dintre cele 15 060 de specii evaluate.

Mai mult de jumătate din arborii endemici din Europa, inclusiv castanul porcesc/castanul sălbatic, Heberdenia excelsa și scorușul sunt amenințați cu dispariția, iar aproximativ o cincime dintre amfibieni și reptile sunt aproape „amintire.

Vulpea polară, nurca europeană, foca-călugăr de Mediterana, balena dreaptă și ursul polar sunt în prezent printre cele mai amenințate mamifere din Europa.

Polenizatorii sunt, de asemenea, afectați. Una din 10 specii de albine și de fluturi din Europa este pe cale de dispariție.