ANALIZĂ | Riscurile la care este supusă România, după două săptămâni de război între Rusia și Ucraina
După două săptămâni de război, cu lupte și atacuri care au măcinat orașele Ucrainei, temerile pentru securitatea țărilor din jur, inclusiv a României, sunt din ce în ce mai accentuate. Oficialii americani avertizează asupra riscurilor unor atacuri intenționate sau neintenționate asupra teritoriilor NATO, în timp ce probabilitatea producerii unui incident nuclear pe fondul situației din Ucraina pune în alertă tot mai multă lume. Main News analizează gravitatea situației pentru România, țară aflată la marginea războiului.
Avertismentele dure vin de la Washington, unde există temeri cu privire la viitoarele acțiuni ale forțelor conduse de Vladimir Putin.
Un oficial american citat, luni, de CNN, susține că există riscul unor raiduri aeriene asupra flancului estic al NATO. Deși nu menționează România, țara noastră se află exact în această zonă. Motivele care ar putea sta la baza acestor posibile incidente sunt legate de sprijinul acordat de țări NATO Ucrainei.
Totodată, americanii se tem și de posibile atacuri neintenționate, dată fiind distanța de numai câțiva kilometri, în unele zone, de la zonele de luptă până la spațiul NATO. Prin urmare, SUA iau în calcul să furnizeze o serie de sisteme antiaeriene de apărare în țările din estul Alianței. Atât liderii NATO, cât și cei ai României, au susținut în permanență că țara noastră nu este în pericol și că suntem în siguranță.
Cât de mare e riscul pentru România
Într-o analiză pentru Main News, expertul în securitate Hari Bucur-Marcu susține că riscurile pentru România sunt foarte mici.
„Riscul se calculează înmulțind valori subunitare între cât este de pregătit atacatorul să atace și cât este de vulnerabilă ținta. Noi având o vulnerabilitate aproape de zero, riscul este tot pe unde pe acolo. Chiar dacă atacatorul ar avea disponibilitate să atace de 99%. (…) Forțele NATO sunt de vreo 10 ori mai puternice decât cele rusești”, explică Bucur-Marcu.
Întrebat dacă există posibilitatea ca o rachetă să ajungă din greșeală în România, specialistul spune că se iau toate măsurile pentru evitarea unui astfel de scenariu.
„În momentul în care este un conflict în desfășurare se iau toate măsurile ca acest lucru să nu se întâmple. Dacă totuși se întâmplă, se analizează fiecare caz în parte. De exemplu, acum vreo doi ani, turcii au doborât în Siria un avion rusesc. Nu a fost caz de război pentru că turcii au dovedit că nu au vrut să îl lovească. La fel s-ar întâmpla dacă o rachetă trasă de ruși ar cădea pe teritoriul unui stat membru NATO. Nu vor fi retalieri, decât dacă se constată că a fost intenționat”, explică expertul pentru Main News.
Șeful CIA: Putin e „supărat și frustrat”
Directorul CIA, William Burns, susține că Putin ar putea trece la un alt nivel al atacurilor, pentru că este „supărat și frustrat”, în condițiile în care operațiunea militară din Ucraina este sub așteptările liderului de la Kremlin.
„Cred că Putin este supărat și frustrat în acest moment. Este probabil să dubleze atacurile și să încerce să distrugă armata ucraineană fără a ține seama de victimele civile„, a spus șeful CIA, marți.
Amenințare nucleară?
Pe lângă temerile legate de atacuri militare, mulți specialiști se tem de un incident, provocat sau accidental, cu privire la centralele nucleare din Ucraina.
Încă din prima zi a invaziei, rușii au preluat controlul asupra Centralei Cernobîl. Ulterior au cucerit și centrala din Zaporojie. După ce Putin a amenințat cu armele nucleare, incidentul produs la centrala din Ucraina, unde o clădire adiacentă a fost atacată și cuprinsă de incendiu, a ridicat preocupările la un alt nivel.
Strategia lui Putin cu privire la centralele nucleare din Ucraina este explicată într-o analiză AFP. Potrivit sursei citate, Rusia vrea să preia centralele nucleare, pentru a controla distribuția energiei electrice în Ucraina.
Recent, un oficial ucrainean a avertizat că s-a pierdut controlul cu Cernobîl, după întreruperea alimentării cu energie electrică. Potrivit acestuia, în lipsa unor măsuri, în următoarele 48 de ore (declarația a fost făcută miercuri, 9 martie), ar putea exista scurgeri de radiații. De ce două zile? Pentru că atât ajunge combustibilul generatoarelor de rezervă.
„Rezervele de combustibil ale generatoarelor de la Cernobîl ajung pentru 48 de ore. După aceea, sistemele de răcire a depozitelor de combustibil nuclear uzat vor înceta să mai funcționeze, făcând iminentă scurgerea de deșeuri radioactive. Războiul barbar al lui Putin pune în pericol întreaga Europă”, susține ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, într-o postare pe Twitter.
O reacție de liniștire vine, în acest context, de la Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică.
„Nivelul de căldură a combustibilului uzat din depozite și volumul de apă de răcire de la centrala nucleară de la Cernobîl sunt suficiente pentru eliminarea eficientă a căldurii, fără a fi nevoie de aport de electricitate”, potrivit AIEA.
Autoritățile competente din România au anunțat, la rândul lor, că până în prezent nu au fost înregistrate valori în afara normalului cu privire la radiații. În paralel, experții avertizează românii să nu ia pastile de iod, riscurile asociate acestora fiind extrem de mari, dacă sunt luate fără indicații de specialitate și fără să fie nevoie.
