Decizia Curții Constituționale, prin care s-a stabilit nelegalitatea completurilor de trei judecători, a aruncat în aer activitatea Instanței Supreme. CCR a stabilit că trebuie rejudecate dosarele în care aceste completuri s-au pronunțat în primă instanță, dacă procesele nu s-au încheiat definitiv. Darius Vâlcov, Victor Ponta, Dan Șova, Viorel Hrebenciuc, Sebastian Ghiță și Iulian Bădescu sunt câteva dintre numele aflate în dosarele vizate de decizia CCR. Judecătorii, procurorii și avocații au ajuns în situația de a avea opinii diferite în aceste cauze, cu toate că, în teorie, cel puțin, Curtea Constituțională a dictat rejudecarea tuturor.

Cum s-a ajuns aici: Dragnea, CCR și specializarea judecătorilor

Înainte de a fi condamnat definitiv, avocații lui Liviu Dragnea au invocat, în procesul angajărilor fictive, că decizia din primă instanță trebuie anulată. Motivul? Condamnarea a fost dată de un complet de trei judecători care nu era specializat pe fapte de corupție, așa cum ar fi trebuit, spunea apărarea. La scurt timp, aflat la șefia Camerei Deputaților în locul lui Dragnea, Florin Iordache a sesizat CCR fix pe această speță. În ciuda argumentelor aduse de Instanța Supremă, Curtea Constituțională i-a dat dreptate lui Iordache.

,,Curtea nu exclude ca toţi judecătorii, prin prisma experienţei lor profesionale/ formării profesionale, să fie specializaţi în această materie, însă acest aspect trebuie determinat şi constatat ca atare, neexistând o prezumţie simplă în sensul că aceştia sunt specializaţi”, potrivit motivării CCR.

Zis și făcut. CCR a pus Instanța Supremă să rejudece toate dosarele în care completurile de trei judecători au dat decizii în primă instanță, dacă procesele nu au primit și verdictul definitiv.

,,Prima categorie de cauze este reprezentată de cele a căror judecată în primă instanţă a fost realizată prin mijlocirea completurilor nespecializate anterior Hotărârii Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr.14 din 23 ianuarie 2019 şi, la data publicării prezentei decizii, se află în curs de judecată, în faza apelului, pe rolul completurilor de 5 judecători. Aceste cauze, (…) urmează a fi rejudecate”, se arată în motivarea Curții Constituționale.

Așa se face că Dragnea, între timp condamnat ȘI definitiv, nu a mai apucat să beneficieze de decizia CCR. Dar beneficiază alții.

Instanța Supremă caută salvarea în justiția europeană

Pentru a evita anularea a atât de multe sentințe și reluarea, de la zero, a proceselor, judecătorii Instanței Supreme au început să pună în discuție, în sălile de judecată, sesizarea Curții de Justiție a UE. În esență, judecătorii europeni sunt întrebați dacă decizia CCR chiar trebuie pusă în practică. Sesizarea CJUE presupune suspendarea proceselor (și nu reluarea de la zero) pentru a aștepta verdictul experților europeni.

Suspendare sau rejudecare? Cum au ajuns procurorii să se contrazică între ei în sala de judecată

Sesizarea CJUE a dus la opinii diferite în rândul procurorilor care reprezintă parchetele în procese. Cel mai elocvent caz este cel al dosarului lui Traian Berbeceanu. În timp ce reprezentantul Parchetului General s-a pronunțat în favoarea sesizării și a suspendării procesului până la o decizie a CJUE, procurorul DIICOT a fost de partea deciziei CCR și s-a arătat împotriva sesizării, solicitând reluarea judecății. În acest proces sunt doi procurori în sala de judecată pentru că au fost reunite două dosare diferite.

Dar au fost opinii divergente și în dosare venite de la același parchet. De exemplu, de la DNA. În cazul lui Darius Vâlcov procurorul a cerut sesizarea CJUE și suspendarea, în timp ce în dosarul lui Victor Ponta, DNA a fost pentru respectarea deciziei CCR și, implicit, pentru rejudecare.

O posibilă explicație este legată de situația inculpaților. În cazul lui Vâlcov, rejudecarea ar presupune anularea unei condamnări (el a primit opt ani de închisoare, în primă instanță), lucru care dezavantajează parchetul. În dosarul lui Ponta, însă, rejudecarea ar însemna anularea unei achitări. Și, implicit, o șansă pentru DNA de a obține, totuși, o condamnare.

Avocații au și ei concluzii diferite. În general, aceștia s-au opus sesizării CJUE și s-au arătat în favoarea anulării deciziilor din prima instanță. Dar nu în toate cazurile. De pildă, avocatul lui Berbeceanu (achitat pe fond) a cerut suspendarea procesului și trimiterea de întrebări judecătorilor europeni.

Decizia o iau, însă, judecătorii. Până acum au fost trimise la instanța europeană trei sesizări, una dintre ele în procesul lui Vâlcov, care a și fost suspendat. Victor Ponta, Dan Șova, Sebastian Ghiță, Iulian Bădescu, Traian Berbeceanu, Viorel Hrebenciuc sunt câțiva dintre cei care așteaptă ca Înalta Curte să anunțe: suspendare sau rejudecare.

sursa foto: ÎCCJ

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp