Saturday, July 2, 2022
Jurnalism corect


ANALIZĂ Ce s-a schimbat la noul Iohannis

By Tudor Alexandru , in Politic Stirile zilei , at 1 mai 2020 Etichete: , ,

Președintele a surprins miercuri pe toată lumea prin ieșirea virulentă împotriva PSD, pe care l-a acuzat că a făcut o înțelegere secretă cu UDMR prin care dorește să dea Ardealul ungurilor. E primul atac cu conotații naționaliste al lui Klaus Iohannis, cunoscut pentru atitudinile sale mai degrabă moderate în acest domeniu, dar marchează debutul campaniei pentru locale și parlamentare. În fața valului pornit de la Palatul Cotroceni, Marcel Ciolacu a reacționat greoi, neinspirat și a fost dominat mediatic. O victimă colaterală a loviturii lui Iohannis a fost Dan Barna.

Prima întrebare care s-a pus după ieșirea lui Klaus Iohannis a fost dacă era absolut necesar o astfel de abordare a subiectului? Exista un pericol real ca autonomia Ținutului Secuiesc să devină realitate printr-un proiect legislativ? A jucat președintele o carte naționalistă sau a dezamorsat o problemă reală?

Proiectul privind autonomia Ținutului Secuiesc a fost depus în decembrie 2019 de doi parlamentari UDMR. Astfel de inițiative sunt depuse în mod regulat de reprezentanții Uniunii și ele sunt respinse de Parlament. În momentul depunerii, subiectul nu generat multă vâlvă. Dacă ne uităm pe caseta proiectului legislativ, se poate observa că plx 670/2019 nu a primit în perioada de consultare publică nici o propunere sau sugestie. Tot din caseta care poate fi consultată pe site-ul Camerei Deputaților, aflăm că data la care se împlinea termenul constituțional pentru dezbatere și vot era 25 martie 2020.

Au existat voci care au reclamat că proiectul trebuie respins imediat. De ce nu s-a putut întâmpla acest lucru?

Traseul legislativ prevedea prima dată un vot în Camera Deputaților, iar votul final urma să aibă loc în Senat. Pentru ca un proiect legislativ să fie votat, el are nevoie de raportul din partea comisiei de specialitate. Fără existența acestui raport, proiectele de lege nu pot să fie supuse votului în plenul Camerei Deputaților.

Președintele Comisiei de administrație este de la PNL, iar raportul a fost votat pe 4 martie. Se poate observa că orice înțelegere ar fi existat între PSD și UDMR, raportul a venit la peste o lună de la reluarea activității forului legislativ – 1 februarie 2020, semn că nici PNL nu a considerat că respingerea acestui proiect este o prioritate. În toată această perioadă, guvernul Orban nu a trimis un punct de vedere asupra proiectului, el sosind în Parlament abia pe 16 aprilie.

Inițiativa legislativă părea că se îndreaptă spre fireasca respingere, chiar raportul Comisiei de Administrație fiind unul negativ, iar voturile au venit atât de la PSD cât și de la PNL. Totul decurgea firesc, iar proiectul era introdus pe ordinea de zi a Camerei Deputaților pe 9 martie 2020.

Ce s-a întâmplat în România în săptămâna 9 -15 martie

La începutul lunii martie, România nu avea un guvern plin, fiind condusă de Ludovic Orban în calitate de premier interimar. Ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, fusese nominalizat de președintele Iohannis să formeze un nou Guvern. Parlamentul urma dea votul în săptămâna 9-15 martie Cabinetului Cîțu, iar întreaga atenție era concentrată asupra acestui eveniment.

Pe 9 martie are loc în Parlament un eveniment extrem de important pentru evoluția ulterioară a lucrurilor. PNL își prezintă candidații la alegerile locale, iar printre ei se află și senatorul Vergil Chițac, candidat pentru primăria municipiului Constanța.

Florin Cîțu își depune mandatul de premier nominalizat pe 12 martie, cu doar câteva minute înainte să înceapă ședința de plen în care se vota învestirea guvernului său. Simultan, apar primele zvonuri că senatorul Chițac este infectat cu coronavirus. Klaus Iohannis îl desemnează urgent pe Ludovic Orban să formeze noul Guvern.

Surpriza apare vineri, 13 martie, când premierul desemnat anunță că se va autoizola la Vila Lac deoarece a intrat în contact cu senatorul Chițac. El le recomandă și reporterilor aflați în Parlament să se testeze.

Liberalii intră și ei în autoizolare, iar în Parlament asistăm la o premieră: partidul care susține guvernul nu se prezintă la vot, premierul desemnat nu vine nici el în fața Parlamentului, iar voturile provin de la parlamentarii PSD, USR și UDMR.

Votul se desfășoară în condiți speciale și marchează întreruperea ședințelor Camerei Deputaților până în luna aprilie.

Parlamentul nu mai are în această perioadă decât o singură ședință comună: cea în care se aprobă decretul președintelui Klaus Iohannis privind starea de urgență.

În acest context complicat, proiectul depus de deputații UDMR își urmează traseul și este adoptat tacit de Camera Deputaților. Procedura înseamnă că nu s-a dat vreun vot în plen, iar proiectul merge la Senat. Liberalii nu reclamă vreodată problema adoptării tacite a acestui proiect.

Ce a obținut președintele Klaus Iohannis cu voturile PSD și UDMR până la declanșarea scandalului?

Voturile PSD și UDMR au fost decisive în luna martie și aprilie. Parlamentarii celor două partide au învestit guvernul Orban și au votat starea de urgență, dar și prelungirea stării de urgență. Scandalul se declanșează astfel după aceste voturi din Parlament, când proiectul urma să ajungă la Senat.

Ce putea să facă președintele dacă acest proiect trecea de Parlament

Președintele Klaus Iohannis avea pârghiile necesare pentru a bloca proiectul legislativ, chiar dacă acesta era votat prin absurd și de Senat. Acesta putea să fie atacat la Curtea Constituțională, unde nu ar fi putut trece de controlul de constituționalitate. Îl putea trimite la reexaminare, iar PSD nu risca să fie în mijlocul unui scandal cu implicații etnice.

Ce s-a întâmplat cu 24 de ore înainte de atacul de la Cotroceni

Cu o seară înainte ca președintele să declanșeze atacul cu accente naționaliste împotriva PSD, Klaus Iohannis a avut o conferință de presă la Palatul Cotroceni de aproape două ore. Nu a spus nimic despre proiectul din Parlament, deși acesta fusese aprobat tacit de Camera Deputaților. După conferința de presă, au apărut articole în presă care semnalau că un proiect prin care se cerea autonomia Ținutului Secuiesc a trecut de Camera Deputaților. Mesajul a devenit viral pe Facebook, dar sensul a fost schimbat.

Mesajele alarmiste vorbeau de faptul că în Camera Deputaților s-a votat autonomia Ținutului Secuiesc, că Ciolacu și Kelemen au pus la cale un plan pentru ca legea să fie votată pe ascuns. Din tipul acesta de mesaje au lipsit în mod intenționat sau din necunoaștere elemente precum adoptare tacită în loc de vot sau prima cameră și nu vot final în Parlament. PSD a înțeles pericolul și a convocat de urgență o ședință a Senatului pentru ziua de miercuri, la ora 14, pentru respingerea proiectului. Totul părea să reintre în normalitate.

De ce a ieșit președintele Iohannis să atace PSD?

Președintele era cu siguranță informat că proiectul UDMR urma să fie respins în Senat în momentul când a ieșit în conferința de presă. Știa că PSD nu este de acord cu el, deoarece informațiile erau publice pe conturile de Facebook ale liderilor PSD.

Klaus Iohannis nu s-a sfiit însă să declanșeze cel mai puternic atac pe o temă naționalistă la adresa social-democraților.

Ce a avut de câștigat? Președintele a dat sentimentul că blochează un fapt de o gravitate deosebită care se produce în Parlament. Momentul aduce aminte de episodul elefanții de la Guvern înaintea Ordonanței 13 sau de lupta împotriva modificărilor plănuite de PSD în justiție. A fost ca un remember că doar el, președintele, veghează la buna funcționare a statului, în timp ce forțele răului sunt reprezentate de PSD și aliații săi.

Prin atacul său, președintele a atins nu doar electoratul tradițional al PNL, ci a vibrat alături de electoratul din Ardeal, puternic legat de astfel de teme. Mai mult, el a lovit chiar în filonul electoratului PSD, sensibil și el la temele legate de “pierderea Ardealului”.

În acest an electoral, Klaus Iohannis a arătat că nu este dispus să mai dea o șansă PSD. Tonul, mimica și mesajul președintelui au arătat forță și determinare în lupta cu PSD, semn că nu mai vrea să facă pași înapoi ca anii trecuți.

Iohannis a surprins negativ însă propriul electorat prin tușele naționaliste din discursul său. Președintele este conștient însă că oricât de neplăcut ar suna pentru susținătorii săi, aceștia vor continua să îi susțină demersurile în lupta împotriva PSD. În schimb, noua strategie agresivă încearcă să capteze în plasa PNL electoratul naționalist nehotărât.

Reacția sa vine și ca o palmă pentru UDMR. Uniunea, sub conducerea lui Kelemen Hunor, s-a manifestat ca un satelit al PSD, mai ales în perioada lui Liviu Dragnea. Președintele Iohannis a fost informat că liderul UDMR a intermediat în trecut relația Viktor Orban – Liviu Dragnea și nu dorește ca același lucru să se întâmple cu Marcel Ciolacu. Un alt motiv de supărare la adresa UDMR vine din cauza faptului că Uniunea a început să se poziționeze alături de PSD la măsurile populiste din Parlament, dar și când a fost vorba de Hotărârea Parlamentului privind prelungirea stării de urgență.

Atacurile Budapestei și ale ministrului de Externe ungar la adresa României, dar și politica de expansiune în zonă purtată de Viktor Orban, nu l-au lăsat indiferent pe Klaus Iohannis. Reacția dură la adresa UDMR a arătat că președintele nu îi consideră pe maghiari posibili parteneri de guvernare după parlamentare.

Ce a pierdut PSD? Atacul lui Klaus Iohannis a părut că l-a luat prin surprindere pe Marcel Ciolacu. Liderul social-democraților era convins că a rezolvat problema prin convocarea plenului de la Senat și nu s-a așteptat la șarja președintelui. Ciolacu a trebuit să intre în defensivă și să fie cel care trebuie să dea explicații pentru situația din Parlament, deoarece președintele a avut grijă să prezinte faptele în așa fel încât liderul PSD putea să fie acuzat ori de un plan diabolic alături de UDMR, ori de proastă gestionare a procesului legislativ din Camera Deputaților. În ambele situații, Ciolacu era în defensivă, reactiv, iar Klaus Iohannis era cel ofensiv.

Cel mai grav lucru pentru Ciolacu a fost să oprească mesajele de pe Facebook că a fost de acord cu autonomia Ținutului Secuiesc. Pentru ca lucrurile să meargă și mai prost, fidelii lui Dragnea din PSD au început să iasă pe Facebook și să îl critice pe Ciolacu. Fostul premier Viorica Dăncilă, deputatul Daniel Căprar, dar și Codrin Ștefănescu au amplificat scandalul declanșat de Iohannis. Fostul ministru de Finanțe, Eugen Teodorovici, i-a dat și el o palmă lui Ciolacu, postând pe Facebook un mesaj în care îl învinovățește pe liderul PSD pentru situația apărută.

Lovit din toate părțile, Ciolacu a reacționat greoi, neconvingător și a pierdut războiul mediatic. Cu toate că e greu de dovedit existența unei înțelegeri cu UDMR pentru autonomia Ținutului Secuiesc, Marcel Ciolacu s-a pierdut în explicații de tehnică legislativă, imposibil de înțeles rapid. În timp ce mesajul lui Iohannis a fost percutant, președintele PSD a reușit să rateze și unicul glonț, când a încercat să pornească ofensiva pe tema muncitorilor trimiși la cules sparanghel în Germania. Cuvântul “’șparanghel” nu a făcut decât să amintească oamenilor că social-democrații au înlocuit-o pe Viorica Dăncilă cu Marcel Ciolacu.

Barna, victimă colaterală a războiului Iohannis – PSD

Modul în care a reacționat liderul USR a generat un val de critici din interiorul propriei formațiuni. Dan Barna a comparat discursul lui Klaus Iohannis cu cel al fostului președinte PRM, Vadim Tudor. Pe grupurile interne, useriștii s-au inflamat, iar Andrei Caramitru l-a criticat public pe Barna.

Klaus Iohannis a reușit astfel să puncteze cu un discurs plin de tușe naționaliste în fața PSD, UDMR și a Budapestei, i-a pus în defensivă pe Ciolacu și Barna, dar a lăsat în spate și imaginea unui nou președinte, care e în stare să facă orice pentru a câștiga puncte electorale în favoarea partidului său.

Sursa foto: Inquam Photos/Octav Ganea

 

Comentarii


Lasă un răspuns


Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

WP Twitter Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
MainNews

FREE
VIEW