ANALIZĂ Cât de eficient este SGR. Românii pot salva natura reciclând ambalaje?
Peste 500 de milioane de ambalaje au fost returnate de consumatori în primele șase luni de funcționare a Sistemului de Garanție-Reciclare (SGR) România, cea mai mare parte, circa 411 milioane, fiind predate către reciclatori. De la „Oare ce-o să spună lumea?” la „Așa salvăm natura”, eforturile românilor de a recicla ambalaje încep să dea roade în parcuri, pe drumuri, în orașe sau în păduri
Cu rate de returnare în creștere de la o lună la alta și sute de milioane de ambalaje din plastic, sticlă sau metal redirecționate spre reciclare, de la gropile de gunoi, SGR, administrat de RetuRO, dă semne de îmbunătățire a mediului înconjurător.
Potrivit RetuRO SGR, până în luna mai, peste o jumătate de miliard de ambalaje cu logo-ul „Ambalaj cu garanție” au fost returnate, din care aproximativ 411 milioane au fost predate reciclatorilor, reprezentând peste 9.600 de tone de plastic, 1.000 de tone de metal și peste 18.000 de tone de sticlă, care nu au mai ajuns în natură sau la gropile de gunoi. Peste 350 de milioane de ambalaje au ajuns deja în stațiile de reciclare, devenind materie primă secundară pentru fabricarea de noi ambalaje.
„Tot mai puţine PET-uri aruncate pe marginea drumului”
„Astfel de centre de colectare şi de sortare înseamnă investiţii foarte mari şi sute de locuri de muncă. (…) SGR se află pe traiectoria bună, așa încât sunt tot mai puţine PET-uri aruncate pe marginea drumului, în albiile râurilor, în natură, în păduri sau în alte locuri”, declara ministrul Mediului, Mircea Fechet.
Potrivit autorităților de mediu, colectarea ambalajelor reciclabile a crescut de la lună la lună, iar acest lucru se poate vedea și din graficele lunare ale returosgr.ro. Astfel, dacă în aprilie 2024, din cele peste 305 milioane de ambalaje din plastic puse pe piață, au fost returnate peste 102 milioane, reprezentând aproximativ 33 %, în luna mai, din peste 285 de milioane de PET-uri din piață au fost returnate nu mai puțin de 140.117.065, reprezentând 49%. La ambalajele din metal, rata de returnare era, în aprilie, de 24.64%, iar în mai depășea 40%, în timp ce la cele din sticlă în aprilie rata de returnare era de 20.63%, față de 40,64% în luna mai.
Per total, de la începutul anului și până la sfârșitul lunii mai, rata de returnare a fost de 27.26% pentru plastic, 23,30% pentru metal și 21.25% pentru sticlă, adică aproximativ 24% din totalul ambalajelor din piață.
Întrebarea este cât de eficient e sistemul până acum, care sunt disfuncționalitățile și ce se poate face pentru îmbunătățirea lui, așa încât în câțiva ani România să ajungă, la fel ca alte țări, la un grad mult mai mare de colectare.
Conform noilor reguli prezentate de Consiliul European, până în 2029, statele membre trebuie să asigure colectarea separată a cel puțin 90% pe an a sticlelor de plastic de unică folosință și a recipientelor metalice pentru băuturi. Pentru a atinge acest obiectiv, li se cere să creeze sisteme de returnare a depozitelor (DRS) pentru aceste formate de ambalare.
„Dacă ritmul de colectare ar rămâne același, ar fi prea lent”
În România, cinci milioane de ambalaje sunt colectate zilnic, prin SGR, iar în acest ritm ar putea fi reciclate, anual, șapte miliarde de ambalaje returnabile, arată un studiu publicat de platforma de informare Eeco.ro, fondată de Teodora Ghenciu. În schimbul lor, consumatorii primesc vouchere de 50 de bani pentru fiecare ambalaj reciclabil returnat în centrele de colectare sau în magazine.
„Sigur că cifra asta de cinci milioane trebuie raportată totuși la cantitatea enormă de ambalaje pentru băuturi pusă pe piață, respectiv șapte miliarde de ambalaje, anual. Și atunci, dacă ritmul de colectare ar rămâne acesta, de cinci milioane de ambalaje pe zi, ar fi într-adevăr un ritm prea lent, dar ritmul crește de la lună la lună. Spre exemplu, în primele trei luni din 2024 s-au colectat aproximativ 100 de milioane de ambalaje. Iar într-o lună și jumătate, aprilie plus jumătate din luna mai, s-au colectat 250 de milioane de ambalaje. Deci o creștere de 150 la sută într-un interval atât de scurt aș spune că este îmbucurătoare”, susțin reprezentanții platformei Eeco.ro.
„Râuri și maluri mai curate, chiar și după ploi”
Sistemul de Garanție-Returnare joacă un rol important în prevenirea poluării, oferind un stimulent financiar consumatorilor pentru a returna ambalajele goale spre reciclare. Astfel, pe lângă aceste recompense obținute în schimbul ambalajelor returnate, în unele zone, inclusiv în Capitală, oamenii au putut vedea efectele pe care programul le-a avut asupra mediului înconjurător, în cele șase luni de la implementare.
„În Hunedoara, ploile torențiale care duceau la creșterea nivelului râului Zlaști făceau ca apele umflate să aducă în vale, în zona de la poalele Castelului Corvinilor, mormane de PET-uri aruncate de localnici în amonte. Am observat că acest fenomen nu se mai petrece, iar râul și malurile sale sunt acum mult mai curate, chiar și după ploi”, spun reprezentanții Castelului Corvinilor din Hunedoara.
Mulțumiți și nemulțumiți
Un studiu recent realizat de Reveal Marketing Research arată că doar 45% dintre români sunt multumiți de modul de funcționare a SGR, principala soluție pentru îmbunătățirea acestuia fiind, în opinia cetățenilor, creșterea numărului punctelor de returnare și înmulțirea campaniilor de informare și educare.
O nemulțumire a românilor este legată de faptul că ambalajele SGR nu pot fi predate la orice oră, chiar dacă magazinele sunt deschise non-stop. Restricțiile au în vedere liniștea publică în intervalele orare 22:00-8:00 și 13:00-14:00, când sunt interzise zgomotele produse de persoanele care predau ambalajele sau chiar de automatele de reciclare. Regulile se aplică doar magazinelor din zonele locuite, nu și celor izolate.
Potrivit studiului, șapte din zece români declară că returnează toate ambalajele cu garanție la punctele de colectare, ceea ce indică o adaptare rapidă la noul sistem.
La mijlocul lunii mai, a făcut vâlvă fotografia publicației „Vremea Nouă” cu doi vasluieni, părinții a cinci copii, care veniseră la un automat de colectare cu peste 100 de PET-uri puse într-un cearșaf de plapumă ca să nu facă mai multe drumuri.
Nu de puține ori pot fi văzuți oameni sărmani sau fără adăpost căutând ambalaje cu sigla SGR lăsate de alții și pe care le duc apoi la centrele de colectare, după care fac cumpărături cu banii astfel obținuți. Reciclarea a devenit, cel mai probabil, principala lor sursă de venit, câștigând astfel și 100 de lei pe zi din sticlele colectate, după cum a declarat presei, în primăvară, un ieșean care se trezea cu noaptea-n cap și pleca cu un căruț la „vânătoare” de ambalaje, dintr-un capăt în altul al orașului. „Să zicem că scot zilnic cam 100 lei din sticlele pe care le strâng. Nu e mult, dar nu e nici puțin. De cele mai multe ori cumpăr alimente cu banii pe care-i strâng într-o zi”, a mărturisit ieșeanul, care a adăugat că cele mai „profitabile” sunt zonele de agrement.
Localnici versus străini
În Constanța, lucrurile stau puțin diferit. Deși insesizabil la prima vedere, la o privire mai atentă a fenomenului se poate vedea o „concurență” între localnici și cei veniți din țări străine în privința colectării ambalajelor reciclabile.
Aceștia din urmă sunt extrem de bine organizați, au mănuși și saci, iar uneori, dacă in anumite locuri din oraș se simt „amenințați” de „concurență”, au la vedere sacoșe pentru cumpărături, cu care să-și „mascheze” activitatea. Deși caută și scot ambalajele inclusiv din coșurile de gunoi stradale, nu lasă niciodată mizerie în urmă.
„Dacă știam de la începutul campionatului, aduceam patru saci!”
Sâmbătă la prânz, într-un supermarket situat pe unul dintre cele mai circulate bulevarde din Constanța, coada de la casa specială pentru returnarea ambalajelor reciclabile era la fel de lungă ca cele de la casele de plată a cumpărăturilor. O persoană în etate tocmai valorifică aproape 100 de cutii de aluminiu și sticle de plastic, cele mai multe fiind de 0.5 l. O altă doamnă cere detalii despre sistemul de reciclare, despre cum pot fi colectate produsele, unde se pot recicla, cu ce valoare, de unde trebuie cumpărate și multe alte detalii. După ce cumpărătorii de la coadă îi oferă benevol informații, persoana conchide: „Ce bine că acum am aflat! Dacă știam de la începutul campionatului de fotbal, cred că aduceam patru saci! Dar nu e târziu nici acum, mai avem aproape jumătate din campionat!”
„Oare ce-o să spună lumea?”
Doamna Despina povestește că a întâmpinat o reală problemă atunci când, în urma deja celebrelor cluburi de remi cu prietenele, s-a strâns o cantitate impresionantă de ambalaje reciclabile, iar nevoia de a recupera banii devenise stringentă. „Oare ce-o să spună lumea când o să mă vadă cu saci de PET-uri și doze de aluminiu, inclusiv de bere, pe care angajata magazinului de la parter trebuie să le verifice individual?” s-a întrebat doamna Despina. Soluția a venit imediat de la doamna Cecilia, altă membră a clubului, venită temporar în oraș: „Pe mine nu mă cunoaște lumea, o să spun că soțul meu și prietenii lui nu se mai satură de bere de când a început campionatul!”
București, în topul reciclării ambalajelor
Peste 90 la sută din ambalajele colectate în România au fost returnate prin aparatele instalate în orașe, de obicei în preajma supermarket-urilor, deși legea nu impune că ele pot fi colectate doar așa. În mediul rural, colectarea este deficitară, arată autorii unui studiu realizat de platforma Eeco.ro. La sate, sunt mai puține centre de reciclare, iar adesea angajații magazinelor mici privesc returnarea pet-urilor cu reticență.
„Între 1 ianuarie și 15 aprilie 2024, campioni la reciclare au fost, cum era de așteptat, locuitorii din Capitală și împrejurimi, urmați de orașele mari, unde există și magazine mari. Ambalaje colectate au fost în București: 38 de milioane, Ilfov: 10 milioane, Timiș: 9 milioane, Cluj: 8 milioane, Constanța și Brașov: 7 milioane, Prahova și Mureș: 6 milioane”, arată platforma Eeco.ro.
În ultima vreme, și în parcurile din București este mai multă curățenie, fără PET-uri sau doze de sucuri, bere ori alte lichide, însă uneori există și un inconvenient: mizeria din jurul coșurilor de gunoi în care se caută ambalaje reciclabile. În ultima lună, în parcurile bucureștene numărul celor care adună ambalaje pentru reciclare a crescut, iar curățenia nu mai lasă de dorit.
Copii învățați cum să facă România mai curată
În luna iunie, RetuRO și Let’s Do It, Romania!, cea mai mare mișcare socială din țară, au organizat „Ora Reciclării” – ateliere pentru școlarii din ciclul primar care să-i învețe beneficiile returnării ambalajelor reciclabile pentru o Românie mai curată.
„Vrem să-i conștientizăm de la vârste fragede despre impactul pe care îl au ambalajele nereciclate asupra mediului și despre câștigul imediat, dar mai ales pe termen lung al recilcării,. Programul face parte din strategia extinsă a RetuRO de informare a consumatorilor privind importanța implicării fiecăruia dintre noi în eforturile de reciclare, pentru a avea o țară mai verde”, arată reprezentanții celor două organizații.
Ce este RetuRO
Sistemul Garanție Returnare S.A. este o companie ce funcționează pe principiul „not for profit” – ceea ce înseamnă că eventualul profit realizat de companie în urma colectării ambalajelor de băuturi va fi reinvestit, exclusiv, în dezvoltarea SGR. Compania a fost creată de un consorțiu de trei acționari privați: Asociația Berarii României pentru Mediu (30%), Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate (30%) și Asociația Retailerilor pentru Mediu (20%) și un acționar public, statul român, prin autoritatea centrală de mediu, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (20%).
RetuRO, administratorul SGR, funcționează cu finanțare exclusiv privată și are rolul de a asigura transparența asupra cantităților de ambalaje pentru băuturi puse pe piață și returnate de consumatori.
Sistemul de Garanție – Returnare a PET-urilor, sticlelor și cutiilor din aluminiu, inaugurat în România în 30 noiembrie 2023, este al doilea cel mai mare proiect de acest gen din Europa, după cel din Germania.
foto: Inquam Photos / George Călin
Comentarii