Tuesday, December 1, 2020
Jurnalism corect


ANALIZĂ Alegeri prezidențiale în Republica Moldova cu implicații regionale extrem de importante. Ce metode utilizează Federația Rusă pentru a-l sprijini pe Igor Dodon

By Vîrban Robert , in Analize & Investigatii Stirile zilei , at 29 octombrie 2020

Duminica, 1 noiembrie, va avea loc primul tur al scrutinului prezidențial din Republica Moldova,  unul extrem de important pentru viitorul țării și securitatea regională, în condițiile în care șeful statului are atribuții pe linia orientării strategice și politicii externe. Sondajele de opinie arată o luptă extrem de strânsă între actualul președinte, pro-rusul Igor Dodon, și pro-europeana Maia Sandu, iar diferența va fi făcută de felul în care candidații își vor mobiliza propriul electorat, dar și de corectitudinea alegerilor. 

În cursa electorală au intrat opt candidați, reprezentând toate curentele de pe scena politică. Partida pro-rusă de la Chișinău este reprezentată de președintele în exercițiu, Igor Dodon (independent susținut de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova), Renato Usatîi (Partidul Nostru) și Violeta Ivanov (Partidul Șor). Maia Sandu (Partidul Acțiune și Solidaritate), Andrei Năstase (Platforma Demnitate și Adevăr) și Tudor Deliu (Partidul Liberal Democrat din Moldova) sunt candidații declarați pro-europeni iar Dorin Chirtoacă (Blocul electoral UNIREA) și Octavian Țîcu (Partidul Unității Naționale) se prezintă în alegeri cu programe în care susțin unirea cu România.

Igor Dodon (45 de ani) este președintele în exercițiu al Republicii Moldova. A fost membru al Partidului Comuniștilor iar în perioada 2006-2008 a fost ministru al economiei în guvernul Tarlev. Alături de Zinaida Greceanîi și alți deputați a părăsit PCRM în anul 2011 și s-a alăturat Partidului Socialiștilor, unde a fost ales președinte. A fost ales în anul 2016 președinte al Republicii Moldova, fiind susținut puternic de Moscova și Vladimir Plahotniuc. În perioada mandatului de președinte a efectuat zeci de vizite în Federația Rusă, unde s-a întâlnit cu Vladimir Putin sau cu oficiali de rang secund.  Este promotor al doctrinei moldovenismului sovietic, potrivit căreia moldovenii sunt diferiți din punct de vedere etnic de români, și al federalizării Republicii Moldova. A beneficiat din plin de susținerea lui Vladimir Plahotniuc și a încheiat înțelegeri pe sub masă cu acesta, promovând chiar decizii în defavoarea propriului partid, așa cum s-a întâmplat la adoptarea votului mixt.

Mai mult, o investigație publicată de Rise Moldova și Centrul Dossier în ultimele zile a arătat cum Igor Dodon a fost coordonat direct de ofițeri ai SVR. În februarie 2019, cu trei zile înainte de participarea la Conferința de securitate de la München, Dodon, prin ambasadorul rus în Moldova, Oleg Vasnețov, i-a transmis generalului FSB Vladimir Cernov textul discursului său și prezentarea proiectului „Pachetul Atotcuprinzător pentru Moldova”, un nou plan de federalizare a țării. Totodată, investigația a arătat cum Dodon a menținut legătura cu ajutorul unui telefon mobil Blackbarry cu oficiali din Federația Rusă, inclusiv cu agenți ai serviciilor secrete. Unul dintre aceștia este Igor Maslov, colonel al SVR, șef-adjunct al Departamentului pentru relații interregionale și culturale cu țările străine și șef al așa-numitei „subdiviziuni moldovenești” din cadrul Administrației Președintelui Federație Ruse.

Maia Sandu (48 de ani) a fost ministru al educației între 2012 și 2015 în guvernul PLDM, condus de Vlad Filat, iar în 2016 și-a înființat propria formațiune politică, PAS. A candidat la funcția de președinte al Republicii Moldova la scrutinul din 2016, unde în turul al doilea a obținut 47,89%, fiind devansată cu doar 67.488 de voturi de Igor Dodon. În urma alianței încheiate de PAS, Platforma DA și PSRM, pe 8 iunie 2019 Sandu a fost aleasă prim-ministru, funcție pe care a ocupat-o până pe 14 noiembrie, când a fost demisă în urma unei moțiuni de cenzură. În discursul public militează pentru lupta anticorupție și apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Are relații bune în Germania cu CDU, partidul cancelarului Angela Merkel, iar în România formațiunea sa colaborează cu USR.

În calitate de prim-ministru a vorbit la Bruxelles despre continuarea negocierilor politice pentru obținerea unui statut special pentru Transnistria în cadrul Republicii Moldova. Ideea este contrară Legii nr. 173 din 2005 care prevede foarte clar că negocierile politice pentru soluționarea conflictului se pot purta doar după demilitarizarea și decriminalizarea regiunii.

Renato Usatîi (41 de ani) a fost ales primar al orașului Bălți în anul 2015, după ce anterior partidul de pe listele căruia a vrut să candideze la parlamentare, Patria, a fost exclus din alegeri pentru finanțare externă. În octombrie 2015 a fost reținut 72 de ore într-un dosar pentru violarea corespondenței. În octombrie 2016, a fost acuzat că ar fi ordonat asasinarea bancherului rus Gherman Gorbunţov și că apoi i-ar fi oferit 600.000 de dolari asasinului Vitalie Proca ca să-și schimbe declarațiile, tranzacție care s-ar fi negociat la Penitenciarul Jilava. Usatîi a acuzat că dosarul este o înscenare politică și s-a refugiat în Federația Rusă.

A revenit în Republica Moldova pe 16 iunie 2019, imediat după fuga lui Vladimir Plahotniuc, iar în cursul aceleași zile i-a fost anulat mandatul de arestare. Spre finele anului 2019 a fost reales primar al orașului Bălți, după ce a obținut 62% din voturi în alegeri. La începutul anului 2020, pe numele său a fost emis un mandat de arestare în Federația Rusă pentru spălare de bani și ulterior a fost dat în urmărire.

Usatîi, în prezent președinte al Partidului Nostru, este conform declarațiilor de avere cel mai bogat dintre cei opt candidați, deținând locuințe și autoturisme de lux. Într-un interviu acordat în septembrie 2013 VIP Magazin, Usatîi declara că eroul său este Vladimir Putin şi se autocaracteriza ca fiind „un om sovietic”.

Andrei Năstase (45 de ani) este președintele Platformei Demnitate și Adevăr, partid pe care l-a preluat după protestele antiguvernamentale din 2015 determinate de devoalarea în spațiul public a „furtului miliardului”. A absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și pe cea de Istorie-Geografie a Universității din Suceava. Deține cetățenia română și este sprijinit din România de Partidul Național Liberal, însă evită să adopte o poziție tranșantă pe tema unirii. Andrei Năstase este finul omului de afaceri Victor Țopa, patron al postului Jurnal TV, refugiat în Germania după ce a fost condamnat penal. În iunie 2019 a câștigat alegerile pentru funcția de primar al Chișinăului însă, în urma unor decizii extrem de controversate ale instanțelor, scrutinul a fost anulat. În cabinetul Sandu a ocupat funcția de ministru de interne.

Dorin Chirtoacă (42 de ani) a ocupat funcția de primar al Chișinăului în perioada 2007-2018. În prezent este președinte al Partidului Liberal, preluând această funcție de la unchiul său, Mihai Ghimpu. În anul 2017 a petrecut mai multe luni în arest după ce pe numele său a fost deschis un dosar penal pentru trafic de influență și corupere pasivă și pentru depășirea atribuțiilor de serviciu. Acesta a catalogat acuzațiile ca fiind motivate politic.

Dorin Chirtoacă este un susținător activ al unirii Republicii Moldova cu România. Fostul primar al Chișinăului i-a botezat lui Traian Băsescu una dintre nepoate, însă între timp relațiile dintre cei doi s-au răcit.

Octavian Țîcu (48 de ani), fost boxer, a absolvit studiile doctorale în istorie la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași. A ocupat funcția de ministru al sportului în guvernul condus de Vlad Filat. În 2015 a intrat în Partidul Popular European din Moldova, condus de Iurie Leancă, însă la scurt timp a demisionat. A fost ales pe 24 februarie 2019 deputat din partea Platformei Demnitate și Adevăr, conduse de Andrei Năstase, însă după încheierea alianței de guvernare cu PSRM a demisionat. Actualmente este președinte al Partidului Unității Naționale, formațiune din care face parte și Ana Guțu, secretarul de stat pentru relația cu Republica Moldova din guvernul Orban. Octavian Țîcu este un politician declarat unionist iar în aceste alegeri beneficiază de sprijinul lui Traian Băsescu și al PMP.

Violeta Ivanov (53 de ani) a făcut parte din Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, condus de fostul președinte Vladimir Voronin, și a ocupat funcția de ministru al ecologiei în guvernul Tarlev. În anul 2015 a trecut la partidul lui Vladimir Plahotniuc de la acea vreme, PDM, iar în 2020 la partidul lui Ilan Șor, principalul suspect în dosarul „furtul miliardului”. Candidează la aceste alegeri din partea Partidului Șor și speră să atragă electorat din zona de centru după ce unii deputați de la Pro Moldova au anunțat că o susțin.

Tudor Deliu (64 de ani) a fost deputat în perioada 2010-2019 din partea Partidului Liberal Democrat din Moldova. În perioada 2018-2020 a fost președinte al formațiunii, funcție pe care a cedat-o în luna august fostului premier Vlad Filat, proaspăt ieșit din închisoare.

Context

Pe 3 iunie 2019, în contextul negocierilor de formare a unui noi majorități după alegerile parlamentare din 24 februarie, au sosit la Chișinău vicepremierul rus Dmitri Kozak, comisarul european pentru extindere, Johannes Hahn, și Bradely Freden, oficial în cadrul Departamentului de Stat american. Scopul vizitei emisarilor marilor puteri a fost scoaterea de la guvernare a oligarhului Vladimir Plahotniuc și întemeierea pe fundamente civice a unei alianțe între pro-rușii din PSRM și pro-europenii din PAS și Platforma DA, ceea ce s-a și petrecut. Pe 8 iunie Maia Sandu a preluat funcția de prim-ministru iar oligarhul Plahotniuc a fugit peste hotare.

Foto: Johannes Hahn, Dmitri Kozak și Bradely Freden

Numai că alianța nenaturală dintre pro-ruși și pro-europeni nu a rezistat prea mult, nici nu avea cum de altfel, iar eșecul implementării proiectului de națiune civică, promovat de la Chișinău prin studii finanțate de Germania și Olanda, a fost unul de răsunet. Spre finalul anului 2019 a fost instalat guvernul Ion Chicu, susținut de PSRM și controlat de facto de Igor Dodon.

Noua putere de la Chișinău a preluat schemele de corupție utilizate de Vladimir Plahotniuc și acoliții săi, s-a arătat extrem de obedientă în fața Moscovei și a promovat un antiromânism atroce. Organizarea ceremoniei de primire a ajutoarelor pentru combaterea și tratarea COVID-19 lângă un pod de la marginea Chișinăului a vrut să arate foarte clar că oficialii din România nu sunt bine veniți indiferent de intențiile pe care le-ar avea.

Instituțiile statului, în frunte cu Procuratura Generală, au fost acaparate de oameni apropiați președintelui Dodon. Singura excepție notabilă a făcut-o Curtea Constituțională, cea care a anulat pe 7 mai 2020 un acord aprobat de Parlament pentru un credit de 200 de milioane de euro din Federația Rusă, negociat în condiții extrem de dezavantajoase.

Reacții internaționale

O poziție din partea SUA cu privire la acest scrutin a venit prin vocea subsecretarului de stat pentru afaceri politice, David Hale, care pe 9 octombrie, în convorbiri separate cu Igor Dodon și Maia Sandu, a solicitat un proces electoral liber, echitabil și eliminarea sprijinului extern. (sursa)

Pe de altă parte, oficialii de rang înalt din Federația Rusă au exprimat poziții extrem de contondente, acuzând SUA că orchestra în Republica Moldova o „revoluție colorată”. Pe 14 octombrie, ministrul de externe, Serghei Lavrov, a declarat că SUA și-ar dori să apară un „nou abces” în spaţiul postsovietic. (sursa) Prin intermediul comunicatului de presă transmis pe 19 octombrie, directorul SVR, Serghei Narîșkin, a acuzat SUA că a trimis la Chișinău un „grup de specialiști în revoluții colorate”. (sursa)

În raportul de evaluare adoptat pe 21 octombrie, Parlamentul European, instituție ale cărei pârghii de acțiune la Chișinău sunt relativ reduse, se arată îngrijorat de instabilitatea politică, subliniind totodată importanța unui scrutin corect.

Anterior, pe 31 august, președintele Partidului Popularilor Europeni (PPE), polonezul Donald Tusk, a transmis un mesaj în limba română în care și-a declarat susținerea pentru Maia Sandu. Candidata PAS este susținută la nivel declarativ și de partidul cancelarului german Angela Merkel, Uniunea Creștin-Democrată (CDU). Annegret Kramp-Karrenbauer, președinta formațiunii, a transmis pe 13 octombrie un mesaj video în acest sens.

Sandu și Dodon, umăr la umăr în sondajele de opinie

În ultimele săptămâni la Chișinău au fost publicate rezultatele a patru sondaje de opinie. Ținând cont de experiențele anterioare când cifre presupus a fi rezultate din cercetări sociologice au fost aruncate pe piață în pragul alegerilor, rezultatul din ziua votului fiind cu totul diferit, rezultatele anunțate ale acestor barometre trebuie tratate cu circumspecție. Cu toate acestea, fie că vorbim de sondajele realizate de instituții mai degrabă apropiate de socialiști, cum sunt Fondul Opiniei Publice și Asociația Sociologilor și Demografilor, sau de cel CBS Research, comandat de Watch Dog și finanțat de SUA, există două lucruri certe:

  1. Niciun candidat nu va se va impune din primul tur de scrutin.
  2. În turul al doilea de scrutin vor ajunge Igor Dodon și Maia Sandu, precum la scrutinul prezidențial anterior.
Data Eșantion Marjă de eroare Organizație Dodon Sandu Usatîi Năstase Țîcu Chirtoacă Ivanov Deliu
17-24 Oct. 2.171 +/-2,1% FOP 46,1% 33,% 9,7% 4,2% 1,2% 0,7% 4,2% 0,6%
10-17 oct. 1.001 +/-3,1% CBS-Research 40,7% 31,9% 14,5% 2,7% 3,5% 2,7% 3,8% 0,2%
8-20 oct. 1.224 +/-3% BOP 23,2% 19,7% 10,9% 1,3% 1,6% 0,9% 4,8% 0,6%
6-22 sep. 1.189 +/-3% Asociația Sociologilor și Demografilor 41,6% 26% 9% 9,1% 1,9% 1,5% 7,4% 1,7%

Turul 2

Data Eșantion Marjă de eroare Organizație Dodon Sandu
17-24 Oct. 2.171 +/-2,1% FOP 42,7% 34,4%
10-17 Oct 1.001 +/-3,1% CBS-Research 25,9% 29,2%
8-20 oct 1.224 +/-3% BOP 32,2% 31,4
6-22 sep 1.189 +/-3% Asociația Sociologilor și Demografilor 54,2% 45,8%

 

Influența rusă în alegerile din Republica Moldova

Dacă pentru SUA și Germania situația din Republicii Moldova are o importanță relativ redusă, Federația Rusă vede acest stat ca făcând parte din vecinătatea sa apropiată. Moscova vrea blocarea pe Prut a avansului frontierei euro-atlantice și menținerea Republicii Moldova în sfera sa de influență, iar pentru menținerea acestui obiectiv își dorește alegerea unui șef de stat convenabil. Pentru Moscova convenabil este Igor Dodon, cel care a deschis larg porțile cetății pentru oamenii săi, însă în acest profil s-ar încadra practic oricare altă persoană care nu aduce vorba de UE, România și NATO.

Foto: Vladimir Putin și Igor Dodon

Există patru mijloace principale prin care Federația Rusă își exercită influența la Chișinău: regiunea transnistreană, media, biserica și agenți.

Regiunea tranistreană

Regiunea transnistreană, cea în care Federația Rusă exercită controlul de facto prin trupele pe care le staționează și arsenalul militar de la Cobasna, reprezintă un veritabil focar de instabilitate regională, dar și un bazin de voturi pentru înclinarea balanței electorale în Republica Moldova. Chiar dacă aici nu vor fi organizate secții de votare,  tradițional alegătorii sunt transportați organizat pentru a vota pe malul drept al Nistrului. La scrutinul prezidențial din urmă cu patru ani circa 17.000 de persoane au fost aduse pentru a pune ștampila pe Igor Dodon. La parlamentarele din 2019, 40.000 de oameni, printre care foarte mulți angajați ai holdingului „Sheriff”, deținut de Victor Gușan, au fost transportați cu microbuze și autocare pentru vota cu PSRM, PDM și Partidul Șor.

Foto: Alegători aduși din regiunea transnistreană pentru a vota la alegerile parlamentare

Media

Influența rusă se resimte foarte puternic și pe piața media din Republica Moldova, indiferent că vorbim de utilizarea soft-power prin intermediul telenovelelor și filmelor cu milițieni difuzate de RTR Moldova sau de propaganda electorală explicită de pe NTV, Accent TV și Primul în Moldova.

NTV Moldova este franciza postului NTV din Federația Rusă și este deținut de șeful fracțiunii PSRM din Parlament, Corneliu Furculiță, prin firma Exclusiv Media. Furculiță este un personaj extrem de apropiat de Igor Dodon, cei doi fiind născuți în aceeași localitate, Sadova. Mai mult, soția lui Igor Dodon, Galina, este angajată pe funcția de director financiar la Exclusiv Media, de unde câștigă lunar circa 2.500 de euro.

Accent TV și Primul în Moldova sunt televiziuni deținute de Igor Chaika, fiul fostului procuror general al Federației Ruse, Iurii Chaika. Igor Chaika este partener de afaceri cu fratele președintelui Igor Dodon, Alexandru Dodon, și a sponsorizat cu 70.000 de euro fundația primei doamne, Galina. Ziarul de Gardă a relatat că în anul 2018 la hotelul deținut de familia Chaika în peninsula Halkidiki din Grecia, „Pomegranate Wellness Spa Hotel”, s-ar fi cazat timp de mai multe zile familia prezidențială. Pe Accent TV, alături de producțiile locale, sunt retransmise programe ale televiziunii de stat rusă, Pervîi Canal.

Foto: Igor Dodon și Igor Chaika

Un raport realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) pentru perioada 7-14 octombrie 2020 arată că aceste patru posturi de televiziune l-au prezentat favorabil pe Igor Dodon în timp ce Maia Sandu este atacată sistematic. Analizând materialele difuzate de cele 10 posturi de televiziune care au notificat CCA privind reflectarea campaniei electorale, raportul de monitorizare relevă că Igor Dodon a fost avantajat categoric.

Campaniile de dezinformare și fake news sunt la ordinea zilei în această perioadă. Pe 20 august 2020 site-uri de știri apropiate PSRM au lansat minciuna precum că „Maia Sandu ar vrea să vândă pământurile țării străinilor. (sursa) Scenariul s-a repetat și pe 1 octombrie, atunci când holdingul media deținut de socialiști a propagat o altă dezinformare – „Maia Sandu umple țara de migranți”.

Biserica

Mitropolia Chișinăului și a întregii Moldove, biserică ce aparține de Patriarhia Rusă, reprezintă un alt mijloc prin care Kremlinul își exercită influența în Republica Moldova. Acesta este condusă de Mitropolitul Vladimir (nume de mirean Nicolae Cantarean), fost căpitan în armata sovietică.

Foto: Mitropolitul Vladimir

Biserica este instituția în care cetățenii Republicii Moldova au cea mai mare încredere, peste 60% conform ultimelor cercetări sociologice, ceea ce înseamnă că mesajele transmise de preoți sunt cu atât mai importante. Pe lângă obișnuitele adresări misogine și homofobe, unii preoți din Republica Moldova intervin în favoarea Moscovei în momentele cheie de pe scena politică. Înainte de turul al doilea al scrutinul prezidențial din 2016 episcopul Marchel de Bălți și Fălești (nume de mirean Nicolae Mihăescu) i-a îndemnat pe alegători să nu voteze cu Maia Sandu, numind-o pe candidata PAS „stearpă”. Tema COVID-19 a fost utilizată de preoți și pentru a deturna atenția opiniei publice atunci când în presă au apărut imagini în care Igor Dodon accepta o presupusă mită de la Vladimir Plahotniuc. Filmarea cu Dodon și Plahotniuc a apărut pe 18 mai 2020, iar pe 19 mai Sinodul BOM a adoptat așa-numite adresări către conducerea țării în care sunt alimentate conspirațiile legate de internetul 5G și vaccinuri, o diversiune tipică pentru serviciile secrete ruse.

Agenți

Nu în ultimul rând Federația Rusă își va exercita influența în alegerile din Republica Moldova prin agenții săi. Investigația realizată de Rise Moldova și Centrul Dossier a arătat cum Igor Dodon are legături cu ofițeri din serviciile secrete ruse. Însă nu doar șeful statului este omul Moscovei în Republica Moldova, rețeaua de agenți și colaboratori fiind mult mai extinsă. Sursa citată demonstrează cum bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah, a beneficiat direct de sprijinul „subdiviziunii moldovenești” a Kremlinului în campania electorală din 2015. Acesta a rostit public un discurs vehement împotriva UE și a României redactat de curatorii Moscovei din Republica Moldova și s-a folosit de lozinci electorale primite pe aceeași filieră.

Foto: Irina Vlah

Un alt pion al Kremlinului la Chișinău este deputatul socialist Bogdan Țîrdea. Acesta a fost surprins în imagini video purtând discuții în sediul partidului cu unul dintre strategii de la Moscova, Iuri Gudilin. Mai mult, în mesajele publicate pe pagina personală de Telegram, Tîrdea utilizează aceeași narațiune promovată de Narîșchin și Lavrov cu privire la pregătirea de către SUA a unei „revoluții colorate” în Republica Moldova.

Și primarul Chișinăului Ion Ceban este unul dintre preferații Moscovei, fiind principalul favorit să preia funcția de președinte al PSRM în eventualitatea unui eșec al lui Dodon în alegerile prezidențiale.

Federalizarea, un risc mereu de actualitate

Proiectul de expansiune în Republica Moldova printr-o formă de federalizare cu menținerea trupelor ruse din regiunea transnistreană, reprezintă principalul proiect geopolitic al Federației Ruse în această țară și principalul risc pentru România. Faptul că Igor Dodon a prezentat la Conferința de Securitate de la Munchen un proiect prin care se propune soluționarea conflictului transnistrean prin federalizare ar trebui să ne facă atenți cu privire la mișcările politice de la Chișinău și eventuale proiecte de tip statut special pentru regiunea transnistreană care ar putea apărea și pe alte canale.

Sursa foto: radiochișinău.md

Comentarii


    Lasă un răspuns


    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    MainNews

    FREE
    VIEW