Wednesday, September 22, 2021
Jurnalism corect


ANALIZĂ Afganistanul, între luptă și resemnare. Cum se explică lipsa de reacție în fața talibanilor

By Matthew Garvey , in Analize & Investigatii Stirile zilei , at 21 august 2021

Imaginile cu miile de cetățeni afgani din Kabul care încearcă să fugă din calea talibanilor, odată cu retragerea trupelor NATO din Afganistan, au făcut înconjurul planetei în ultima săptămână și au sensibilizat lumea occidentală. Acest lucru, în schimb, naște o dilemă: de ce o țară cu aproximativ 38 de milioane de locuitori s-a dat bătută și încearcă să scape din mâna a zeci, maximum sute de mii de talibani?

Istoricul Adrian Cioroianu, fost ministru de Externe, a explicat, pentru Main News, că populația din Afganistan este împărțită în mai multe grupuri etnice care, la rândul lor, sunt conduse de oameni diferiți, pe principii aproape tribale ca formă de organizare.

Acești talibani sunt majoritari din grupul etnic Pashtun, care reprezintă peste 40% din populația Afganistanului. Talibanii sunt foarte populari în rândul acestei populații pashtune, care se întinde și în Afganistan și în Pakistan și, de altfel, nu recunosc granița dintre Pakistan și Afganistan, argumentând că a fost impusă tot de lumea occidentală, după Primul Război Mondial”, a declarat Adrian Cioroianu, pentru Main News.

Acest lucru le-a dat talibanilor abilitatea de a folosi în avantajul lor rivalitățile, înțelegerile sau chiar neînțelegerile dintre diferitele grupuri etnice, a precizat istoricul.

Talibanii au fost înlăturați de la putere atunci, în 2001, dar populația nu a fost neapărat împotriva lor, pentru că ei se identifică cu acest grup pashtun, nu în totalitate, dar în bună parte. Din acest punct de vedere, sunt mulți care simpatizează cu această mișcare talibană, chiar dacă nu sunt cu arma în mână. Nu este imaginea unui popor care e neapărat asuprit sub o dictatură, cum eram noi sub Nicolae Ceaușescu”, a spus fostul ministru de Externe.

Kabul, în schimb, este un caz diferit, fiind un oraș mai occidentalizat în raport cu celelalte regiuni ale țării.

E clar că sunt oameni care regretă venirea talibanilor la putere, dar noi vorbim de Kabul, e un oraș cu universități, cu licee. Baza talibanilor e în sudul Afganistanului, de la mijloc în jos, acolo sunt sate rurale, dominate de acești pashtuni. Realitatea e alta acolo, relațiile sunt mult mai stricte din punct de vedere religios. Ce vedem sunt imagini din capitală, care este un oraș mare, un oraș mai controlat de forțele occidentale”, a adăugat Adrian Cioroianu.

„Talibanii aveau credință. Armata afgană nu avea așa ceva”

Chiar și din punct de vedere al armatei, afganii nu au opus rezistență în fața talibanilor, iar capitala Kabul a fost cucerită în mai puțin de 10 zile, în timp ce multe alte regiuni au fost luate fără luptă.

Expertul în geopolitică Dan Dungaciu susține că lipsa de reacție a armatei afgane în fața talibanilor poate fi explicată prin lipsa unei voințe de luptă, întrucât armata afgană, deși era una dintre cele mai bine plătite din regiune, nu credea nici în liderii politici, dar nici în americani.

Talibanii luptau pentru ceea ce înțelegeau ei prin libertate, religie, luptau împotriva infidelilor, aveau credință. Mai ales că identitatea etno-națională a talibanilor se bazează pe ideea de a lupta împotriva ocupanților și cotropitorilor. Armata afgană nu avea așa ceva”, a explicat Dan Dungaciu, pentru Main News.

Politicianismul excesiv, corupția, problemele de personal și încercarea nereușită de a adapta formele instituțiilor occidentale ar fi principalii factori care au dus la lipsa de reacție a armatei afgane în fața talibanilor, a precizat Ioana Constantin-Bercean, asociat al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale I.C. Brătianu.

Stăteam de vorbă la un moment dat cu un membru al armatei americane care mi-a spus că în primii șase ani venea câte un general nou, de fiecare dată cu altă viziune, altă strategie, deci nu a existat o coerență. Intenția a fost bună din partea occidentului, de a antrena o armată afgană care la un moment să fie pregătită să susțină un guvern liber ales și un parlament liber ales și tot ce înseamnă democrația din perspectivă occidentală, dar instructorii se schimbau mult prea repede, nu a existat o continuitate”, a spus Ioana Constantin-Bercean.

Expertul în Orientul Mijlociu arată că, după ce planul Statelor Unite de democratizare a țării a eșuat, afganii încearcă, în acest moment, să configureze un nou stat, pornind de la date de natură religioasă.

În momentul de față, femeile și copiii sunt segmentele cele mai vulnerabile. În timpul misiunilor NATO, femeile au început să intre în viața publică, să intre în politică, erau niște femei alese în parlamentul afgan, au început să meargă la universități, dar s-a ajuns la un nivel de dezertare foarte mare. Chiar dacă nu îi iubesc pe talibani, au ales să rămână alături de ei, iar acum trebuie să facă niște alegeri care sunt foarte cinice”, a precizat Ioana Constantin-Bercean.

Context

După ce statele occidentale au început evacuarea ultimelor trupe din Afganistan, talibanii au preluat puterea la Kabul, forțându-l pe Ashraf Ghani, fostul președinte al republicii, să demisioneze. Acesta se află acum în Emiratele Unite Arabe și a declarat miercuri seară, 18 august, că a luat decizia de a fugi pentru a putea preveni ceea ce el descrie „un dezastru uriaș”, arată BBC.

Primele proteste împotriva talibanilor au avut loc miercuri în orașul Jalalabad, când cel puțin trei persoane au murit, după ce talibanii au tras în cetățenii afgani care încercau să înlocuiască însemnele talibane cu steagul oficial al Republicii Afgane.

Protestele s-au extins și în capitala Kabul, joi, 19 august, de Ziua Independenței, dar imaginile de la aeroport sunt cele care au făcut înconjurul lumii. Peste 10 persoane și-au pierdut viața în ultima săptămână, în timp ce încercau să fugă din țară.

SUA și aliații din NATO i-au alungat de la putere în noiembrie 2001 pe talibani, după ce aceștia i-au oferit adăpost lui Osama Bin Laden și altor teroriștii Al-Qaida implicați în atentatele de la 11 septembrie.

În perioada 1996 – 2001, când s-au aflat la putere în Afganistan, talibanii au impus interpretarea în sens foarte strict a legii islamice Șaria. Femeile au fost obligate să poarte burka, le-a fost interzisă educația și restricționat accesul la asistență medicală. În același timp, au fost impuse pedepse brutale, precum uciderea cu pietre(lapidarea), execuții publice și amputarea unui membru pentru cei acuzați de furt.

(Sursă foto: Victor J Blue / New York Times)

Comentarii


Lasă un răspuns


Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

MainNews

FREE
VIEW