Scandalurile macină Opoziția înaintea moțiunii de cenzură. Victoria din alegeri a înmulțit certurile din PNL, USR-PLUS și Pro România

Înfrângerea PSD la alegerile din 26 mai nu a condus imediat și la o mișcare de unificare a partidelor din Opoziție. Chiar dacă au depus o moțiune de cenzură, PNL, USR PLUS și Pro România s-au remarcat prin scandalurile interne sau războaiele purtate în plan european.

Tensiuni Dan Barna – Dacian Cioloş

Alianța USR-PLUS a fost în prim plan din cauza scandalurilor interne care s-au produs în ultima săptămână. Stabilirea candidatului la prezidențiale pare să fie o preocupare mai importantă pentru liderii Alianței decât racolarea de parlamentari pentru votarea moțiunii de cenzură.

Scandalul intern între Dan Barna și Dacian Cioloș a ieșit la lumină, chiar dacă liderii USR și PLUS dau asigurări că Alianța va merge mai departe la alegerile prezidențiale, locale și parlamentare. Cine să dea prezidențiabilul, cine să fie viitorul premier, care să fie ponderea la alegerile locale și prezidențiale sunt întrebări care dau mari bătăi de cap în negocierile USR–PLUS. Atât Dan Barna, dar și Dacian Cioloș își doresc să intre în bătălia pentru Palatul Cotroceni.

PLUS a demarat, după alegerile europarlamentare, un sondaj intern imediat pentru a afla cine este un prezidențiabil mai bun: Dacian Cioloș sau Dan Barna. Cei de la USR au aflat de acest sondaj și s-au enervat, considerând că nu avea sens să existe o astfel de cercetare sociologică. La masa negocierilor, lucrurile au fost mai fierbinți, Dacian Cioloș și Dan Barna certându-se pe împărțirea funcțiilor.

Dan Barna a avut și el o puternică expunere mediatică în ultima săptămână, apărând în mai multe interviuri televizate sau pentru diferite site-uri. El a lansat clar mesajul că Alianța USR-PLUS dorește să aibă un candidat propriu la prezidențiale care îl va concura pe Klaus Iohannis. Cu toate acestea, Dan Barna a reușit să provoace o reacție negativă din partea mai multor jurnaliști, după ce a afirmat că presa este doar un instrument prin care un politician poate să vorbească în România. Mai mult, președintele USR a spus că a început să fie recunoscut la frizerie după ce a mers la Antena3.

“Mijloacele sunt instrumente de media, nu scopuri în sine. Presa, fie că-i de o parte fie că-i e alta, fie că-i la mijloc sau la o extremă, de stânga sau dreapta, este un instrument de a vorbi cu oamenii, nu un scop în sine. Noi am căzut în capcana ăstia îs buni, ăștia răi. Scopul e că-i validezi pe ei. Nici nu-i validezi, nici nu-i invalidezi. Este un instrument prin care eu ca politician pot să vorbesc cu România”, a fost mesajul transmis de Dan Barna, într-un interviu acordat G4media, care a generat un val de proteste din partea mai multor jurnaliști.

Scandal Pro România – Alianța USR PLUS

Scandal a fost și între Pro România și Alianța USR-PLUS. Victor Ponta a venit cu o ofertă directă pentru cei din Alianță în plan european: toți să facă parte din noul grup european Renewing Europe, iar funcțiile obținute să fie împărțite pe baza unei formule de 4/1 între Alianța USR-PLUS și Pro România.

Dacian Cioloș și Dan Barna s-au opus unei astfel de propuneri, ceea ce l-a enervat pe Victor Ponta. Acesta le-a transmis că nu se va mai implica în racolarea de parlamentari PSD înaintea moțiunii de cenzură și îi va lăsa pe cei de la PNL și USR-PLUS să se descurce.

De altfel, parlamentarii Pro România nu au semnat moțiunea de cenzură, dar au afirmat că o vor vota în plen. Refuzul celor de la USR-PLUS i-a pus într-o situație dificilă pe europarlamentarii Pro România, care nu au până acest moment un grup în care să activeze.

Rareș Bogdan, ceartă cu Ludovic Orban

Victoria de la alegerile europarlamentare a produs o sciziune și la vârful PNL între Ludovic Orban și Rareș Bogdan. În mai multe intervenții publice, Rareș Bogdan a dat de înțeles că relația sa cu Ludovic Orban s-a răcit.

O dovadă în acest sens a fost că Rareș Bogdan nu a făcut parte din delegația PNL care a participat la consultările de la Palatul Cotroceni. Lui Rareș Bogdan i s-a propus să preia șefia organizației PNL București, dar acesta a venit cu o serie de condiții: să decidă el cine vor fi cei șase președinți de Sectoare și cine o să fie secretarul general al organizației. Ludovic Orban încearcă însă să își securizeze poziția de președinte PNL, mai ales după ce au apărut informații în spațiul public că Rareș Bogdan vizează această funcție.

Calcule pentru moțiunea de cenzură

Anunțul UDMR că votează pentru moțiunea de cenzură reprezintă o premieră după alegerile din 2016. De fiecare dată până acum, Uniunea a preferat să nu participe la acest vot. Kelemen Hunor a afirmat însă de această dată vrea să sancționeze Guvernul pentru evenimentele legate de cimitirul din Valea Uzului.

Cu toate acestea, Opoziția trebuie să voteze în bloc moțiunea de cenzură, dar să atragă de partea sa și mai mulți parlamentari de la PSD. Conducerea social-democraților a decis însă că parlamentarii săi vor fi prezenți în ziua votării moțiunii de cenzură, dar vor sta în bănci.

Opoziția trebuie să adune 233 de voturi pentru ca Guvernul Dăncilă să fie dărâmat.

Structură vot Camera Deputaților

• 139 deputați PSD
• 19 ALDE
• 21 UDMR
• 68 PNL
• 27 USR
• 12 PMP
• 17 MINORITĂȚI
• 23 Pro Europa (Pro România)
• 3 neafiliați

Structura vot Senat

• 69 de senatori PSD
• 12 ALDE
• 25 PNL
• 13 USR
• 9 UDMR
• 5 fostul grup PMP
• 1 Pro Europa (Pro România)
• 2 neafiliați