Cătălin Predoiu, ministrul propus la Apărare în guvernul condus de generalul în rezervă Nicolae Ciucă, are 6 obiective pe termen mediu, trasate în programul de guvernare al PNL și UDMR. Noul Executiv, dacă va fi învestit de Parlament, și-a asumat, printre altele, dezvoltarea cadrului juridic din domeniul apărării și securității naționale, creșterea relevanței strategice a României în cadrul NATO și UE sau consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii.

„Acţiunile destabilizatoare din proximitatea estică a României, derulate pe multiple paliere şi într-o manieră sincronizată, continuă să influenţeze şi să modifice situaţia de securitate din regiunea Mării Negre, prin perpetuarea instabilităţii, întreţinerea conflictelor prelungite şi influenţarea parcursului european şi euroatlantic al statelor din acest areal”, potrivit programului de guvernare al PNL și UDMR.

Primul obiectiv al guvernului Ciucă este dezvoltarea cadrului politic și juridic din domeniul apărării și securității naționale.

„Apărarea naţională are nevoie de un cadru legal care să asigure modernizarea, operaţionalizarea şi gestionarea eficientă a priorităţilor. Analiza actualului cadru legislativ va viza armonizarea prevederilor legale şi normative care reglementează domeniul apărării naţionale”, arată sursa citată.

Acordul politic național ar urmări creșterea finanțării pentru apărare și va cuprinde o definire a angajamentelor și a responsabilităților structurilor cu rol legislativ și executiv în probleme de sănătate.

„De asemenea, aprobarea bugetelor pentru apărare şi pentru structurile de securitate nu ar mai avea caracter formal, ci ar reflecta o voinţă politică majoritară, multipartită, asigurând şi transpunerea în practică a principiului controlului parlamentar asupra forţelor de securitate/apărare”, potrivit programului de guvernare.

Un alt obiectiv este elaborarea și îmbunătățirea cadrului normativ specific domeniului apărării și calității vieții personalului. În acest sens, guvernul Ciucă propune dezvoltarea rezervei operaționale a Armatei Române, cu accent pe serviciul militar voluntar și rezerva voluntară, dar și un sistem național de pregătire și instruire.

„Vom dezvolta strategii de comunicare internă şi externă cu scopul îmbunătăţirii prestigiului şi imaginii Armatei Române, precum şi iniţierea unui program dedicat ofiţerilor în rezervă şi în retragere în vederea implicării acestora în diferite acţiuni privind domeniul apărării”, este o promisiune prezentă în programul de guvernare PNL-UDMR.

Creșterea relevanței strategice a României în cadrul NATO și UE

Pentru a îndeplini acest obiectiv, România ar trebui să continue angajamentul asumat la nivelul NATO, ce include următoarele aspecte:

„- Asigurarea parametrilor stabiliţi în contextul NATO pentru finanţarea apărării (minimum 2% din PIB din sursele buget de stat și activități finanțate integral din venituri proprii, din care cel puţin 20% pentru înzestrare şi modernizare, respectiv 2% pentru cercetare, dezvoltare şi inovare);

– Dezvoltarea capacităţii de apărare naţională şi a nivelului de reacţie; asigurarea ofertei naţionale relevante pentru implementarea iniţiativelor NATO în planul dezvoltării capacităţii colective de reacţie a Alianţei;

– Participarea la iniţiative şi proiecte aliate vizând dezvoltarea de capabilităţi aliate comune; participarea la misiuni şi operaţii NATO;

– Contribuţia la implementarea prezenţei aliate înaintate pe teritoriul altor aliaţi estici şi gestionarea provocărilor de securitate de pe flancul sudic al NATO, din ce în ce mai complexe şi diverse, adăugând, pe lângă ameninţările convenţionale, ameninţări cibernetice şi hibride, cu factor mare de multiplicare, generat de tendinţa exponenţială a evoluţiei tehnologice (inteligenţa artificială, megadate, tehnologia cuantică, drone etc.), fapt ce impune adaptarea organismului militar pe aceste noi coordonate”

Intensificarea cooperării bilaterale și regionale în domeniul apărării

Pentru a consolida profilul strategic al României, programul de guvernare PNL-UDMR urmărește politice de cooperare internațională din domeniul apărării din care țara noastră face parte:

„- Cooperarea bilaterală, cu statele membre NATO și/sau UE;

– Cooperarea cu partenerii strategici, în primul rând cu SUA;

– Cooperarea cu statele partenere, cu care sunt încheiate acorduri de cooperare în domeniul apărării şi/sau industriilor de apărare şi cu care au fost identificate domenii de interes comun, precum şi cu state din regiunile de interes cu care există potenţial pentru dezvoltarea unor programe de cooperare, în special în domeniul tehnico-militar şi cercetare-dezvoltare-inovare;

– Cooperarea în cadrul iniţiativelor regionale și a organizaţiilor/organismelor internaţionale cu vocație în domeniul păcii și securității la care România este parte (ONU, OSCE)”

Achiziții necesare Armatei Române

Guvernul Ciucă are în vedere să continue demersurile prezente în Programul Armata României 2040 și Planul multianual de înzestrare a Armatei Române.  Principalele linii de interes în acest sens sunt:

„- elaborarea şi implementarea planurilor de acţiune subsecvente şi identificarea, împreună cu Guvernul României, de soluţii focalizate în special pe cooptarea industriei româneşti în implementarea planului multianual de înzestrare şi retehnologizare a acesteia pentru asigurarea unei rezilienţe militare industriale pragmatice;

– demararea contractului Corvete multifuncţionale şi monitorizarea îndeplinirii obligaţiilor offset asumate de furnizorul străin;

– inițierea programelor de înzestrare cu valoare de peste 100 milioane de euro pentru care s-a obținut aprobarea parlamentului României:

− Autovehicule tactice blindate de tip ușor/ATBTU
− Sisteme C4I cu capabilități de integrare ISTAR
− Mașina de luptă a infanteriei, pe șenile – MLI
− Sistem de securitate și apărare cibernetică
− Sistem UAS tactic clasa I
− Sistem de război electronic mobil SREM
− Sistem de rachete antiaeriene cu bătaie apropiată/cu rază foarte scurtă de acțiune, portabil MANPAD
− Sistem integrat de arme SHORAD/VSHORAD
− Sistem de armament individual tip NATO
− Aparatură optică și optoelectronică – Etapa I
− Echipamente şi sisteme de detecție, avertizare, decontaminare și protecție (individuală și colectivă) CBRN
− Modernizarea sistemului de artilerie antiaeriană Oerlikon Model GDF 103 la standardul de sistem de artilerie antiaeriană cu capacități CRAM

– alocarea resurselor financiare necesare participării ACTTM/MApN, alături de operatori economici din industria naţională de apărare, la proiecte NATO şi UE în domeniul cyber, CBRN, UAV, în concordanţă cu priorităţile prevăzute în Carta Albă a Apărării 2021;

– iniţierea altor programe de achiziţii necesare îndeplinirii obligaţiilor ce revin României în cadrul procesului NATO de planificare a apărării;

– în funcţie de alocările bugetare şi de derularea programelor deja iniţiate, vor fi efectuate demersuri pentru pregătirea iniţierii şi/sau derulării altor programe de înzestrare în vederea asigurării de noi capabilităţi structurii de forţe ale Armatei Române”

Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp