Curtea Constituțională a României (CCR) susține că Parlamentul a acționat incoerent în cazul moțiunii de cenzură depusă de USR și AUR împotriva Guvernului condus de Florin Cîțu și cere parlamentarilor să o dezbată și să o voteze, într-un interval de timp adecvat, potrivit motivării Deciziei din 28 septembrie.

„Rezultă că suntem în fața unui conflict juridic de natură constituțională în curs între Parlament și Guvern, generat de conduita Parlamentului cu privire la modul de desfășurare a procedurii de control parlamentar inițiate prin moțiunea de cenzură”, se arată în motivarea CCR.

CCR arată că președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, a convocat de mai multe ori birourile permanente ale celor două Camere, ce nu s-au putut întruni din lipsă de cvorum, în loc să comunice moțiunea de cenzură Guvernului la data depunerii sale, așa cum era obligat de Constituție.

„Totodată, prin faptul că s-a stabilit ca dată a prezentării în Parlament 9 septembrie 2021, au fost încălcate prevederile art.94 alin.(1) teza a doua din Regulament, care stabilesc că aceasta trebuie realizată în cel mult 5 zile de la depunere, respectiv, în cauza de față, 7 septembrie 2021”, potrivit sursei citate.

În plus, CCR susține că cele 124 de semnături depuse odată cu moțiunea de cenzură au fost înregistrate corespunzător.

„În aceste împrejurări de fapt, indiferent că suportul material pe care au fost imprimate semnăturile a fost transmis sau nu în original la Parlament, moțiunea de cenzură a fost legal inițiată prin semnăturile atașate acesteia la data de 3 septembrie 2021. Faptul că listele de semnături prezintă ștersături sau sublinieri sunt aspecte de fapt, lipsite de relevanță constituțională, care nu pot forma obiectul analizei Curții Constituționale”, susține Curtea Constituțională.

Conflictul juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament nu a fost generat de depunerea moțiunii de cenzură, ci de acțiunile ulterioare incoerente ale Parlamentului, iar, pentru rezolvarea lui, moțiunea USR-AUR trebuie dezbătută și votată, potrivit CCR.

„În acest sens, Parlamentul va ține seama de natura moţiunii de cenzură, care impune o anumită celeritate a procedurii de dezbatere a acesteia; astfel, ea urmează a fi dezbătută într-un interval de timp și ritm adecvate menite să evite incertitudinea juridică prin raportare la finalitatea sa”, sunt concluziile CCR.

Explicațiile fostului președinte CCR

Fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, a explicat, pentru Main News, că moțiunea de cenzură depusă de USR și AUR a rămas fără obiect, după căderea Guvernului Cîțu, ceea ce înseamnă că nu mai are cum să fie dezbătută și votată.

„Acea moțiune (n.r. depusă de USR și AUR) trebuia dezbătută prima dată, acum nu mai pot să o dezbată, a rămas fără obiect moțiunea. Nu ne mai aflăm (n.r. într-un conflict între Guvern și Parlament), pentru că s-a votat cealaltă (n.r. moțiunea depusă de PSD), dar conflictul nu s-a rezolvat, pentru că tocmai în asta consta, că Parlamentul nu a trimis la timp moțiunea (n.r. cea depusă de USR și AUR) Guvernului, Curtea a zis de urgență să o dezbată, dar ei au înțeles pe dos. Au vrut să se umfle în pene PSD că s-a votat a lor, nu a celorlalți”, a declarat Augustin Zegrean, pentru Main News.

 Context

Reamintim că prim-ministrul Florin Cîțu a cerut CCR să constate existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, după ce USR PLUS și AUR au depus moțiunea de cenzură.

Acesta susținea, în punctul de vedere transmis către CCR, că semnăturile parlamentarilor USR PLUS și AUR nu ar fi conforme, întrucât mai multe dintre ele au fost trimise prin intermediul mijloacelor electronice, dar și faptul că Ludovic Orban, în calitate de președinte al Camerei Deputaților, nu a trimis moțiunea către executiv în ziua în care a fost depusă la Parlament.

Referitor la cel de-al doilea argument invocat în sesizarea Guvernului, Anca Dragu, președintele Senatului, susținea, în punctul de vedere transmis separat, că moțiunea de cenzură a fost comunicată Executivului în termen de 5 zile de la înregistrare.

Ca o concluzie, președintele Camerei Deputaților și președintele Senatului arătau că „situația prezentată în sesizare nu presupune și nici nu conduce la existența unui conflict juridic de natură constituțională între autorități ale statului, în sensul Constituției și al legislației subsecvente și, ca urmare, propunem respingerea sesizării”.

CCR a admis marți, 28 septembrie, în unanimitate, sesizarea, dând dreptate Guvernului în ceea ce privește al doilea argument.

Între timp, Guvernul a fost demis printr-o altă moțiune de cenzură, depusă de PSD.

Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp