Un an de la războiul din Fâșia Gaza: De ce crime sunt acuzate ambele părți
Pe 7 octombrie 2023, un atac coordonat de Hamas a avut loc în Israel, începând cu o ploaie de rachete și cu sute de teroriști care au spart bariera de securitate. Cu o supraveghere minimă din partea forțelor israeliene, ocupate cu sărbătoarea evreiască Sime Hatorah, grupul terorist a reușit să se infiltreze rapid. Folosind drone pentru a neutraliza răspunsul militar al armatei israeliene, Hamas a atacat baze militare, cum ar fi cea de la Re’im, unde soldații erau în mare parte neatenți și nepregătiți.
Răspunsul armatei a fost întârziat, cu intervenții de multe ori tardive și o confuzie generalizată în rândul forțelor Tsahal, care nu au realizat amploarea atacului. Abia după câteva ore, soldații au primit instrucțiuni clare și s-au mobilizat pentru a contracara atacurile. În cele din urmă, la festivalul de muzică Supernova, peste 350 de persoane au fost ucise, dar informațiile despre carnajul în desfășurare au ajuns la liderii militari mult prea târziu.
De ce crime sunt acuzate Israel și Hamas
Conflictul de un an dintre Israel și Hamas în Gaza a declanșat mai multe cazuri legale la curțile internaționale din Haga, implicând cereri pentru mandate de arestare și acuzații legate de crime de război, crime împotriva umanității și genocid, potrivit Reuters.
Există două procese legale îndreptate împotriva Israelului în urma atacurilor din 7 octombrie de către Hamas și a războiului din Gaza. Curtea Penală Internațională (CPI) examinează o cerere de emitere a mandatelor de arestare pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu, ministrul Apărării Yoav Gallant și doi lideri Hamas, acuzați de crime de război și crime împotriva umanității. De asemenea, Israelul este vizat pentru responsabilitatea statală în cadrul Convenției din 1948 privind prevenirea și pedepsirea genocidului, în fața Curții Internaționale de Justiție (CIJ).
Curtea Penală Internațională se ocupă de procese împotriva persoanelor acuzate de crime de război, crime împotriva umanității și genocid. Deși Israelul nu este membru CPI și nu recunoaște jurisdicția acesteia, CPI a acceptat jurisdicția în teritoriile palestiniene din 2015. În schimb, Curtea Internațională de Justiție tratează disputele între state, incluzând încălcările tratatelor ONU, cum ar fi Convenția privind genocidul.
Care este stadiul cazului de crime de razboi impotriva lui Netanyahu?
În luna mai, procurorii CPI au cerut mandate pentru Netanyahu și Gallant, acuzându-i că au comis crime de război prin privarea sistematică a civililor din Gaza de resurse vitale, precum hrană, apă și energie.
Procurorul șef CPI, Karim Khan, a solicitat și mandate pentru liderii Hamas, Yahya Sinwar, Mohammed Deif și Ismail Haniyeh, acuzați de crime de război și crime împotriva umanității, inclusiv crime și răpiri comise în atacurile din 7 octombrie asupra Israelului.
Dacă CPI emite mandate de arestare, toate statele membre CPI au obligația de a-i reține pe cei vizați dacă aceștia intră pe teritoriul lor. Deși CPI nu are forțe de poliție proprii, statele membre sunt responsabile de punerea în aplicare a mandatelor.
Ce se întâmplă cu cazul de genocid împotriva Israelului?
Africa de Sud a intentat un proces împotriva Israelului la CIJ, în decembrie 2023, pentru presupuse încălcări ale Convenției privind genocidul din 1948. Deși procedurile pe fond pot dura ani, în ianuarie 2024, CIJ a emis un ordin provizoriu ca Israelul să asigure livrarea alimentelor în Gaza și să oprească ofensiva militară din Rafah.
Aceste cazuri reflectă tensiunile juridice internaționale generate de conflictul din Gaza și complexitatea implicațiilor politice și legale ale acestuia.
În urma atacului din 7 octombrie, soldat cu 1.205 morți în Israel și răpirea a 251 de persoane, guvernul israelian a promis eliminarea Hamas. Până în august, armata israeliană a raportat că a ucis peste 17.000 de combatanți palestinieni în Fâșia Gaza. În total, mai mult de 41.000 de palestinieni, majoritatea civili, și-au pierdut viața în război, conform Ministerului Sănătății din Gaza, date confirmate de ONU. Doi lideri Hamas, Yahya Sinwar și Mohammed Deif, sunt în atenția Israelului. Sinwar, arhitectul atacului, a devenit recent lider politic al Hamas, după Ismail Haniyeh, care a fost asasinat în iulie la Teheran.
La mijlocul anului 2024, economia Fâșiei Gaza a suferit o scădere drastică, ajungând la „mai puțin de o șesime din nivelul din 2022”, conform estimărilor ONU. Reparațiile și revenirea la normalitate ar putea dura zeci de ani, ceea ce alimentează nemulțumirea celor 2,4 milioane de locuitori ai teritoriului. Înainte de război, două treimi dintre aceștia erau deja săraci, iar acum aproape toți sunt strămutați. Politologul Moukhaimer Abou Saada subliniază gravitatea situației și impactul său asupra vieții cotidiene din Gaza.
foto: X
Comentarii