În intervalul 15-17 martie, Rusia va găzdui alegeri prezidențiale, iar președintele Vladimir Putin este sigur să câștige un nou mandat, cu excepția unor evenimente neprevăzute. Această victorie îi va aduce celui mai longeviv lider al Kremlinului de la Iosif Stalin încă un mandat de șase ani la conducere.

Aceste alegeri prezidențiale marchează primul scrutin desfășurat după modificările constituționale adoptate prin referendum în 2020, care permit președintelui în exercițiu, Vladimir Putin, să candideze pentru un al cincilea mandat, al treilea consecutiv. Evenimentul este puternic influențat de conflictul în desfășurare în Ucraina, pe care Putin îl folosește ca pretext pentru consolidarea puterii sale autoritare, precum și de decesul lui Aleksei Navalnîi, principalul opozant, care a murit brusc în închisoare la vârsta de 47 de ani, cu o lună în urmă.

Similar alegerilor anterioare, Vladimir Putin se confruntă doar cu candidați din opoziția „tolerată”, care sunt afiliați guvernului și susțin politica continuării conflictului din Ucraina, în timp ce restul opoziției este împiedicată să participe în competiție.

Teoretic, al doilea tur de scrutin este programat pentru 7 aprilie, dar este puțin probabil să aibă loc. În practică, acest lucru nu s-a întâmplat de mulți ani. În 2000, Putin a obținut 52,9% din voturi, urmat de 71,3% în 2004 și 63,6% în 2012, pentru un mandat care a fost prelungit de la 4 la 6 ani.

Putin a intrat în cursa electorală fără campanie

Mesajul campaniei lui Vladimir Putin este concentrat asupra unui singur aspect evident, exprimat clar în clipul său electoral difuzat la televiziune: „Cine va asigura dezvoltarea? Cine va garanta stabilitatea? Cine ne va uni? În cine aveți încredere?” Vocea din off subliniază că singura persoană în care să ai încredere este el însuși. Conform clipului, Putin este prezentat ca fiind singura persoană capabilă să conducă Rusia, o axioma a politicii rusești pe care nimeni nu pare să o conteste, nici măcar cei trei rivali care își dispută între ei locul într-un dezbatere televizată. În această situație, singurul aspect incert rămâne scorul său la alegeri, însă este puțin probabil să fie mai mic decât cel de 76,69% pe care l-a obținut în 2018, la ultimele alegeri.

Rețelele sociale anunță deja o întâlnire programată pe stadionul Lujniki pe 18 martie, a doua zi după primul tur, cu participarea „președintelui” Putin.

Alegerile îl vor menține pe Vladimir Putin la putere până în 2030, anul în care va împlini 77 de ani, cu posibilitatea de a obține un mandat suplimentar până în 2036, datorită unui amendament la Constituție adoptat acum patru ani. Atunci, Putin va avea 84 de ani.

Având în vedere dimensiunea sa vastă, Rusia este obligată să organizeze alegeri anticipate pentru a permite tuturor alegătorilor să-și exprime votul. Prin urmare, procesul electoral a început deja din 25 februarie în cele mai îndepărtate regiuni.

În regiunea Habarovsk din Extremul Orient rus, oficialii au fost nevoiți să se deplaseze cu elicopterul către stația meteorologică izolată Kur pentru a colecta voturile celor doi angajați ai acesteia.

În republica Saha, situată în Arctica siberiană, funcționarii electorali au călătorit timp de cinci ore cu un vehicul off-road pentru a ajunge la o comunitate izolată de pe insula Bolșoi Begichev din Marea Laptev. „Capul familiei a fost încântat să primească vizitatori”, au relatat aceștia pe platformele de socializare, publicând fotografii cu sute de reni într-un peisaj acoperit de zăpadă. „În total, patru alegători și-au exprimat votul”, au comunicat autoritățile.

România nu recunoaște votul din regiunile ocupate de Rusia

Votul anticipat a început acum două săptămâni și în zonele ocupate din Ucraina. Șeful numit de Kremlin în zona ocupată din regiunea Zaporojie, unde se găsește cea mai mare centrală nucleară din Europa, a distribuit pe rețelele de socializare o imagine cu soldați la o secție de votare improvizată. Kievul susține că locuitorii din această zonă sunt amenințați și supuși la violențe pentru a vota, dar aceste acuzații sunt negate de Moscova.

Recent, Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE) a comunicat că nu va recunoaște validitatea alegerilor prezidențiale rusești desfășurate în regiunile pe care le consideră ca parte integrantă a teritoriului Ucrainei.

De asemenea, MAE descurajează ferm participarea cetățenilor români sau a entităților juridice române la monitorizarea alegerilor din Federația Rusă și reiterează faptul că prezența cetățenilor români în teritoriile aflate sub ocupația Federației Ruse în Ucraina, inclusiv în scopul monitorizării electorale, este în contradicție cu legea ucraineană și poate avea consecințe de natură penală și administrativă.

MAE a subliniat că autoritățile ruse au decis să nu invite observatori din cadrul ODHIR/OSCE la scrutinul prezidențial din martie 2024, încălcând astfel angajamentele internaționale. Cu toate acestea, autoritățile ruse ar putea să transmită invitații pentru observare și monitorizare electorală către anumite persoane fizice sau juridice străine.

Alegerile vin într-un moment în care președintele rus a fost recent lăudat pentru succese relative pe terenul conflictului din Ucraina, în special prin capturarea orașului-fortăreață Avdiivka.

Putin își consolidează puterea de pe urma războiului din Ucraina

Forțele armate ruse, mai bine echipate și mai numeroase, au preluat inițiativa și avansează pe teren datorită eșecului contraofensivei ucrainene din vară și a diminuării sprijinului occidental acordat Kievului, mai ales de la partenerii americani.

În același timp, economia rusă se menține în ciuda sancțiunilor internaționale, importând bunuri prin intermediul țărilor terțe și redirecționând exporturile de hidrocarburi către partenerii din Asia, menținând în același timp fabricile de armament în funcțiune.

Kremlinul dorește ca aceste alegeri să servească drept demonstrație a încrederii în Vladimir Putin, care a fost la putere aproape 25 de ani și continuă să se bucure de sprijinul unei mari părți a populației.

Pentru a asigura acest lucru, orice opoziție față de conflictul din Ucraina a fost eliminată în prealabil prin arestări în masă. Doi opozanți declarați, Ekaterina Dunțova și Boris Nadejdin, au fost excluși de la participarea la vot. Cei trei candidați autorizați să candideze împotriva lui Vladimir Putin sunt naționalistul Leonid Sluțki, comunistul Nikolai Haritonov și omul de afaceri Vladislav Davankov, toți având poziții favorabile atacului din Ucraina.

Conform opoziției, autoritățile dispun de mijloace testate pentru a obține rezultatele dorite ale alegerilor: manipularea voturilor, presiuni asupra milioanelor de funcționari publici pentru a asigura introducerea corectă a buletinului de vot și chiar amenințări și intimidări în teritoriile ocupate din Ucraina. Kremlinul respinge aceste acuzații și asigură că alegerile vor fi organizate conform dorinței poporului rus.

Cu toate că rezultatul scrutinului este previzibil, autoritățile au încurajat participarea la vot, bazându-se pe sentimentul patriotic și prezentând alegerile ca un pas esențial către „victoria” în Ucraina. Dacă popularitatea lui Putin reprezintă singura bază a legitimității sale, elitele politice trebuie să se asigure că aceasta este solidă și că a crescut. În caz contrar, analiștii occidentali avertizează că ar putea încerca să identifice un succesor.

Cu toate acestea, mulți ruși obișnuiți sunt îngrijorați de instabilitatea provocată de conflictul a cărui finalitate pare îndepărtată. Creșterea prețurilor din cauza sancțiunilor, pierderea de vieți și migrația masivă a creat nemulțumiri, dificultăți de angajare și a accentuat deja declinul demografic al țării.

Sute de mii de muncitori calificați au părăsit țara din teama de a fi recrutați în armată, iar toți acești factori ar putea deveni o preocupare pe termen lung pentru Kremlin, potrivit unei analize AFP.

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp