Fața nevăzută a războiului. Riscurile la care sunt supuși copiii ucraineni
Pe parcursul invaziei ruse în Ucraina, autoritățile și societatea civilă de la Kiev au atras constant atenția asupra riscurilor la care sunt supuși copiii ucraineni. Fie că vorbim despre cei care au reușit, alături de însoțitori sau chiar singuri, să se refugieze în țările europene, de cei care au rămas în Ucraina sau de copiii deportați ilegal în Federația Rusă, situațiile dramatice la care sunt expuși îi transformă în „ținte sigure” pentru traficanții de persoane.
Acest lucru a fost subliniat și de experții care au participat, luni, la evenimentul organizat de Centrul European pentru Educație și Cercetare Juridică (ECLER) – Împreună împotriva traficului de persoane, conferință ce a abordat provocările cu care autoritățile statelor europene se confruntă în combaterea și prevenirea traficului de minori, în special în contextul inedit marcat de războiul din Ucraina.
Lipsa veniturilor, distrugerile cauzate, în principal, de atacurile Federației Ruse asupra caselor, spitalelor sau școlilor ucrainene, strămutarea și discriminarea sunt cei patru factori care au creat „mediul ideal pentru traficanții de persoane de a câștiga de pe urma persoanelor vulnerabile”, a subliniat Eva Veldhuizen Ochodnicanova, expert internațional în protecția drepturilor copilului.
„Rețelele criminale transnaționale sunt și mai puternice și acționează foarte organizat. Riscul traficului de persoane în rândul populației locale și în rândul refugiaților a crescut enorm”, a menționat Silvia Tăbușcă, directorul Centrului pentru Drepturile Omului și Migrație din cadrul ECLER și lector la Universitatea Româno-Americană.
Cifrele dezastrului
Potrivit unui sondaj prezentat de Anna Cheniavska, reprezentant în Kiev al Organizației Internaționale pentru Migrație, războiul din Ucraina a afectat, direct sau indirect, 85% din populația Ucrainei. Peste 20 de milioane de persoane și-au pierdut veniturile și aproximativ 7,5 milioane de familii au fost separate.
Marina Lypovetska, directoare a unei organizații care tratează problema copiilor dispăruți (Missing Children Ukraine), susține că, din data de 24 februarie și până în prezent, asociația pe care o conduce a avut nu mai puțin de 2.600 de astfel de cazuri în câteva luni.
Ea a explicat că aceste cazuri sunt strâns legate de război, întrucât cei mai mulți copii au dispărut din buncăre, în timpul proceselor de evacuare a orașelor, în teritoriile ocupate de forțele ruse sau imediat după ce au trecut granița în țările vecine.
În prezent, poliția ucraineană mai are active 332 de cazuri de copii dispăruți pe teritoriul național, iar 53 de copii ucraineni au fost dați dispăruți în Europa, a adăugat Aagje Ieven, secretar general al Missing Children Europe.
Numărul refugiaților ucraineni din statele de pe continent este, la rândul lui, unul ridicat – 7,8 milioane de persoane, dintre care doar 4 milioane beneficiază de mecanismele de protecție puse la dispoziție de autoritățile europene. Silvia Tăbușcă a explicat că diferența, de aproximativ 3 milioane de persoane, se află în situație de risc din perspectiva exploatării.
„Simțim că războiul din Ucraina a dus la creșterea numărului de copii dispăruți din Europa, dar nu putem proba acest lucru, pentru că nu putem găsi acești copii. Nu sunt înregistrați în niciun sistem, nu știm unde se află, nu știm ce se întâmplă cu ei(…)Toți acești copii sunt vulnerabili și pot fi victimele traficului de persoane”, a subliniat Aagje Jeven.
Mai mult decât atât, autoritățile ucrainene arătau, săptămâna trecută, că aproximativ 13.000 de copii ucraineni au fost deportați ilegal în Federația Rusă.
„Autoritățile ruse încearcă să le schimbe identitatea, să le ofere cetățenie rusă, să le schimbe numele și prenumele, pentru a-i opri pe părinții și rudele care încă se află în Ucraina din a-i mai găsi”, a explicat Marina Lypovetska.
Dintre cei care au rămas în Ucraina, 443 au fost uciși, iar alți 853 au fost răniți, potrivit datelor furnizate de Parchetul General ucrainean în urmă cu o săptămână.
Număr „relativ mic” de copii ucraineni în evidența autorităților române
Numai în România au intrat aproximativ 2,2 milioane de cetățeni ucraineni pe parcursul invaziei, dintre care 90.000 au ales să rămână în țară.
În sistemul de protecție specială din țară sunt înregistrați puțin peste 200 dintre copiii ucraineni, număr catalogat de autorități drept „relativ mic”.
Cristina Cuculaș, secretar general al Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA), a subliniat că cea mai mare provocare cu care se confruntă autoritățile române este cea a copiilor ucraineni aflați în comunitate, întrucât nu se cunosc date despre „situația lor curentă, locul în care se află și modul în care persoanele care îi însoțesc se ocupă de creșterea și îngrijirea lor”.
„Am demarat un proces de identificare și înregistrare a copiilor ucraineni din comunitate, într-o platformă informatică. Rolul acestei înregistrări nu este unul de a duce la separarea artificială a copiilor sau de preluarea lor în sistem, ci tocmai de a cunoaște locul în care se află și de a vedea dacă sunt protejați, beneficiază de drepturile lor – sănătate și educație – și de a identifica, pentru că este unul din primele lucruri făcute de echipele de voluntari care îi înregistrează, de a identifica posibilii indici care ar duce la o posibilă situație de trafic, abuz la adresa acestui copil”, a menționat secretarul general al ANPDCA.
Numai că România se află constant în fruntea clasamentelor negative elaborate de organizațiile internaționale care urmăresc amplitudinea fenomenului traficului de persoane, aspect subliniat de Silvia Tăbușcă.
„Romania și românii se află într-o situație de insecuritate. Românii sunt exploatați în interiorul țării și peste hotare. Cele mai multe victime la nivel european au fost identificate în România (n.r. citând ultimul raport al Comisiei Europene pe această temă), iar numărul copiilor români exploatați la nivel european este unul ridicat”, a punctat reprezentantul ECLER.
În Suedia, cele mai multe victime ale traficului de persoane provin din România și Ucraina, a menționat Asa Pousard, adjuncta șefului misiunii diplomatice suedeze în țara noastră.
„Traficul de copii a existat și înainte de război în România sau Ucraina și va continua să existe și după finalizarea conflictului”, a subliniat Jean-Benoit Manhes, coordonator UNICEF pentru situații de urgență.
Sursă foto: Inquam Photos / Casian Mitu
Comentarii