Ministrul bulgar al Energiei, Alexander Nikolov, a declarat miercuri, 27 aprilie, pentru CNN că guvernul din care face parte este „deschis să exploreze ramificațiile legale” împotriva Moscovei după ce Gazprom a oprit livrările de gaze către țară. La rândul său, președintele polonez Andrzej Duda a spus că vor fi luate „măsuri legale adecvate” împotriva furnizorului rus de energie Gazprom. Declarațiile vin după ce Gazprom a început să pună în aplicare decretul prezidenţial privind plata în ruble pentru livrările de gaze, astfel că, începând de miercuri, nu mai furnizează gaze în Polonia și Bulgaria, după ce cele două țări din Uniunea Europeană au refuzat să plătească în ruble. 

„Bulgargaz, entitatea deținută de stat, a executat plata și apoi banii au fost returnați de Gazprom. Dacă vorbim despre o încălcare a contractului, atunci este absolut clar din punct de vedere juridic și legislativ cine a încălcat contractul”, a declarat Nikolov.

Când Rusia a cerut ca toate plățile pentru gaz să se facă în ruble, Nikolov a spus că Bulgaria a refuzat să se conformeze și a cerut clarificări privind detaliile mecanismului, dar nu a primit un răspuns din partea Gazprom.

„Am fost destul de clari că vom urma o poziție comună în ceea ce privește punctul de vedere al Uniunii Europene. Nu vom accepta faptul că una dintre părțile din cadrul contractului a decis să schimbe în întregime mecanismul de plată, astfel încât am ajuns unde suntem astăzi… dar totuși încercăm, în aceste circumstanțe dificile, să respectăm toate condițiile prealabile prevăzute în contractul existent”, a explicat el.

Bulgaria s-a bazat pe Rusia pentru aproximativ 90% din importurile sale de gaze, ceea ce face ca ultima mișcare a Moscovei să perturbe cea mai mare parte a aprovizionării cu energie a țării. Ministrul Energiei a declarat că Bulgaria a analizat toate soluțiile posibile în ceea ce privește diversificarea surselor de energie și încearcă să își extindă parteneriatele cu alte regiuni.

El a evocat, însă, unele progrese în ceea ce privește o legătură de gaze mult întârziată, Interconectorul Grecia-Bulgaria (IGB), între Bulgaria și vecina sa Grecia.

„Practic, să ajungem de la 90% la zero, ceea ce va fi, desigur, dificil și vom avea un preț de plătit, dar, în cele din urmă, suveranitatea și solidaritatea sunt mult mai importante”, a spus el.

„Ne aflăm pe flancul estic, cel mai aproape posibil de Rusia, unde războiul capătă o altă dimensiune. Utilitatea este folosită nu doar ca instrument energetic, ci și ca instrument de suferință socială și ca armă economică”, a continuat ministrul.

Și Polonia evocă „acțiuni în justiție”

La rândul său, președintele Poloniei, Andrzej Duda, a anunțat miercuri o acțiune în justiție împotriva companiei rusești de gaze Gazprom.

La începutul unei sesiuni parlamentare, premierul Mateusz Morawiecki a luat cuvântul pentru a prezenta un „rezumat” al situației pe fondul îngrijorărilor din țară.

„Polonia se pregătește de ani de zile pentru o astfel de situație de criză”, a declarat șeful Guvernului de la Varșovia.

El a evocat, în acest sens, terminalul de gaze naturale lichefiate (GNL) de la Świnoujście, în apropiere de granița cu Germania, care a fost deschis în 2015.

Datorită extinderii sale, acolo ar putea fi debarcate în curând „șapte până la opt miliarde de metri cubi de gaz” pe an. În octombrie, „Baltic Pipe”, conducta subacvatică care leagă câmpurile de gaze norvegiene de Polonia, va intra în funcțiune și va livra până la zece miliarde de metri cubi.

În plus, există 4,5 miliarde de metri cubi din producția internă. De asemenea, instalațiile de stocare a gazelor sunt bine aprovizionate, a declarat Morawiecki.

„Datorită muncii noastre, Polonia nu va mai avea nevoie de gaz rusesc din toamnă”, a punctat Morawiecki, care a estimat, totodată, necesarul anual al țării la 20-21 de miliarde de metri cubi.

Context

Gazprom a început să pună în aplicare decretul prezidenţial privind plata în ruble pentru livrările de gaze, astfel că, începând de miercuri, nu va mai furniza gaze în Polonia și Bulgaria, după ce cele două țări din Uniunea Europeană au refuzat să plătească în ruble.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a condamnat miercuri, 27 aprilie, decizia Gazprom și a acuzat Federația Rusă de șantaj.

„Este nejustificată și inacceptabilă. Demonstrează că nimeni nu se poate baza pe Federația Rusă drept livrator de gaz. Suntem pregătiți pentru acest scenariu”, a declarat Ursula von der Leyen, potrivit The Guardian.

În schimb, Kremlinul respinge acuzațiile de șantaj. „Nu este vorba de șantaj”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în cadrul unei conferințe, citat de CNN.

Trebuie menționat că premierul Nicolae Ciucă a vorbit miercuri, 27 aprilie, despre ce se va întâmpla dacă Gazprom va întrerupe livrarea de gaze și în România, în condițiile în care deja a suspendat livrările către Bulgaria și Polonia.

Premierul a dat asigurări că România nu este afectată în acest moment, iar, în prezent, se caută surse alternative de asigurare a gazului.

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp