Wednesday, April 24, 2024
Jurnalism corect


103 ani de la Marea Unire. Când vom realiza „Marea Unire” prin autostrăzi? 

By Vîrban Robert , in Stirile zilei , at 1 decembrie 2021

Astăzi, 1 Decembrie, România sărbătorește 103 ani de la Marea Unire, 103 ani brăzdați de reușite individuale sau colective, drame individuale sau colective și visuri individuale sau colective, împlinite sau neîmplinite. 

Însă această zi de 1 Decembrie nu ar trebui să fie despre doar despre ce a fost, pentru că trecutul nu poate fi schimbat, ci despre ceea ce va urma. După ce generația lui Ion Brătianu, Alexandru Marghiloman, Iuliu Maniu, Vasile Goldiș, Ion Inculeț, Pan Halippa și mulți alții a reușit Marea Unire, într-un context internațional extrem de complicat, recuperarea decalajelor de dezvoltare ar trebui să fie marele obiectiv al generației actuale de oameni politici.

La această oră România se situează pe antepenultima poziție în Uniunea Europenă în ceea ce privește PIB-ul per cap de locuitor, situat în prezent la 72% din media UE, cu 3% mai bine decât în 2019, și cu 7% față de 2018, când PIB-ul pe cap de locuitor era de 65% din media UE. În pofida evoluției favorabile din ultimii ani, înregistrată mai ales datorită creșterii consumului, recuperarea s-ar putea stopa dacă România nu va reuși să ducă la bun sfârșit cele mai importante proiecte de infrastructură.

Deși un la nivel declarativ sau prin diferite documente a fost asumată de mai toate guvernările ultimilor ani, legarea fostelor provincii Moldova, Transilvania și Țara Românească prin autostrăzi este departe de a fi realizată, finanțările sunt încă sub semnul întrebării.

Autostrăzi vitale pentru România

În acest moment sunt în curs de realizare trei mari proiecte de autostradă pentru legarea provinciilor istorice: autostrada A1 București – Nădlac, autostrada A7, cunoscută și „Autostrada Moldovei” și autostrada A8, denumită și Autostrada Unirii.

Primul proiect, autostrada A1 București – Nădlac, începută înainte de Revoluție, este cea mai avansată dintre cele trei, însă traversarea Munților Carpați pe segmentul Sibiu – Pitești nu este încă realizată și nici un sector montan de circa 9 km între Margina și Holdea. Dintre cele cinci sectoare ale autostrăzii Sibiu – Pitești, care va avea o lungime totală de 122 km, se lucrează la sectoarele de capăt, 1 Sibiu – Boița și 5 Pitești – Curtea de Argeș, iar pe sectorul 4, recent a fost semnat contractul. Au rămas încă necontractate sectoarele montane 2 și 3, cele mai dificile. Pentru secțiunea 2 termenul de finalizare, este de 4 ani și 10 luni, asta după semnarea contractului și emiterea ordinului de începere, iar pentru secțiunea 3 este de 6 ani. Pentru ambele secțiunii montane ofertanții primesc puncte în plus dacă prevăd terme mai reduse de proiectare și execuție. Asta înseamnă că mai devreme de 2028 nu se va circula fără întrerupere pe autostradă între Sibiu și Pitești.

În ceea ce privește sectorul Margina – Holdea, parte din autostrada Lugoj – Deva, România a pierdut deja o finanțare din partea Uniunii Europene. Acum a fost inclus în Planul Național de Redresare și Reziliență, licitația pentru proiectare și execuție fiind în plină desfășurare.

„Autostrada Moldovei” va avea o lungime de aproximativ 320 km și este împărțită în patru tronsoane Ploiești-Buzău, Buzău-Focșani, Focșani-Bacău și Bacău-Pașcani. Toate aceste tronsoane au fost incluse spre finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență, primul fiind scos la licitație.

Proiectul ar trebui continuat cu alte alți 117 km, anume tronsoanele Pașcani – Suceava și Suceava – Siret, aflate în prezent în faza de proiectare, însă pentru acestea nu există deocamdată o sursă de finanțare aprobată.

Poate cel mai important proiect dintre cele trei, dar și cel mai dificil, este „Autostrada Unirii”, cea care ar urma să lege Moldova de Transilvania. Drumul de mare viteză ar urma să aibă o lungime de 311 km, fiind împărțită în două segmente. Târgu Mureș – Târgu Neamț, în lungime de 211 km, este cel mai dificil și presupune traversarea munților. Celălalt, Târgu Neamț – Iași – Ungheni, ar urma să aibă o lungime de aproximativ 100 km și va străbate un relief mai puțin dificil.

În acest moment există finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență pentru sectoarele de capăt ale tronsonului montan, Moțca-Leghin și Târgu Mureș-Miercurea Nirajului, în lungime totală de 59 km, însă pentru restul există un mare semn de întrebare din acest punct de vedere.

Pe lângă lipsa finanțării o altă mare problemă a acestui proiect este calitatea slabă a documentației tehnice. Cu mare întârziere, pe 25 octombrie, proiectantul spaniol Acciona a predat studiul de fezabilitate pentru licitarea sectoarelor cuprinse în PNRR. Pentru sectorul montan spaniolii au promis predarea studiului până pe 7 decembrie, însă cel mai probabil acesta nu va cuprinde toate forajele geotehnice asumate prin contract.

Pe celălalt segment, Târgu Neamț – Iași – Ungheni, se află în derulare un contract pentru realizarea tuturor documentațiilor tehnice, inclusiv proiectul tehnic, dar și aici se înregistrează întârzieri. Pe 17 aprilie 2021 a fost emis Ordinul de începere a etapei de proiectare, termenul de finalizare fiind de 25 de luni, sau cu alte cuvinte 17 mai 2023. După aceea, dacă va exista și finanțare, vor putea fi lansate licitațiile pentru lucrări.

Sursa foto: Inquam Photos / George Călin

Comentarii


Lasă un răspuns


Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

WP Twitter Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
MainNews

FREE
VIEW