Tuesday, June 25, 2024
Jurnalism corect


10% din decese au fost înregistrate la persoane infectate cu coronavirus care locuiesc în centre pentru vârstnici și persoane adulte cu dizabilități / Cum arată statistica la nivel european

By Raluca Ionescu-Heroiu , in Stirile zilei , at 11 mai 2020 Etichete: , ,

Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANDPDCA) arată o statistică sumbră care arată că 10% din decesele înregistrate în România la persoanele infectate cu coronavirus provin din centrele rezidențiale pentru vârstnici și persoane adulte cu dizabilități.

Conform ANDPDCA, țara noastră a înregistrat un procent semnificativ mai mic față de alte țări.

De exemplu, în Franța aproximativ 40% din totalul deceselor provin din centre de îngrijire vârstnici și centre medico-sociale, fiind înregistrat 9.471 de victime.  În Spania au fost înregistrate 17.585, în timp ce în Regatul Unit au fost raportate 6.686 de decese.

Aceeași statistică arată că aproape 1 000 de cazuri de îmbolnăviri au fost înregistrate în sistemul de asistență și protecție a copilului.

Statistica pe ultimele două luni

  • Sub 0,2% din totalul beneficiarilor* au decedat ca urmare a infectării cu virusul COVID-19, respectiv 98 de vârstnici și adulți cu dizabilități.
  • 1,6% din totalul beneficiarilor din sistem sunt infectați cu virusul COVID-19, respectiv 928 persoane, dintre care 21 copii.
  • Nu s-a înregistrat niciun deces în rândul copiilor.
  • Există 360 de angajați infectați și 1 deces.
  • Principalele județe afectate de epidemia COVID-19 în sistemul de asistență socială și protecție a copilului sunt: Suceava, Galați, Neamț, Arad și Hunedoara.

De ce s-a răspândit virusul în la nivelul serviciilor de asistență socială și protecție a copilului

  1. Existența centrelor rezidențiale mari a favorizat răspândirea virusului la o scară mai largă.

“CRRN Sasca Mică din Județul Suceava, unde există 242 de beneficiari adulți infectați este un exemplu concludent, care subliniază necesitatea implementării corecte și eficiente a procesului de dezinstituționalizare. Aceste măsuri vor fi reluate și intensificate imediat ce situația epidemiologică o va permite, cu reevaluarea măsurilor și a abordării generale”, arată sursa citată.

  1. Disfuncționalitățile în testarea personalului și a beneficiarilor de către Direcțiile de Sănătate Publică.

Colaborarea dificilă cu o serie de Direcții de Sănătate Publică (DSP) a generat întârzieri în testare, refuzul testării și îngreunarea procesului de coordonare și organizare. Exemple concrete:

  • șefilor de centre nu li s-au comunicat rezultatele în timp util. Aceștia au aflat din presă despre rezultatele testărilor beneficiarilor și a personalului din subordine – Vrancea.
  • DSP a refuzat testarea educatorilor izolați preventiv în centre pentru că în codul de ocupații ei nu se numesc ”îngrijitori”, deși educatorii fac activități zilnice cu beneficiarii și sunt izolați alături de ei – București.
  • tardivitatea efectuării testelor și implicit a rezultatelor, în ciuda demersurilor scrise repetate din partea conducerii DGASPC, fapt care a generat două tipuri de consecințe: fie angajații din tura inițială au efectuat zile suplimentare, peste cele 14 zile, până la sosirea rezultatelor pentru colegii din tura următoare (Covasna, Alba, Arad, Buzău), fie au intrat în tură fără rezultatele testării (Argeș, Dolj, Hunedoara, Galați, Olt, Vaslui), cauzând infectare în rândul beneficiarilor (Neamț).
  • refuzul testării motivată de absența resursei bugetare (Bihor).
  • DSP a impus acoperirea costurilor de testare de către DGASPC (Cluj) sau a solicitat asumarea achitării costurilor de testare de către DGASPC în cazul declarării acestora neeligibile în programul național de sănătate publică (Argeș).

O parte din situațiile enumerate mai sus au fost deblocate prin demersurile ANDPDCA și coordonarea cu DGASPC.

  1. Tratamentul diferențiat al pacienților beneficiari vs. angajați

“În județele Suceava, Hunedoara și Neamț, există centre (Sasca Mică, Paclișa, Păstrăveni) unde a fost dispusă tratarea beneficiarilor infectați în centre, iar a angajaților în spitale. Motivația autorităților locale a fost argumentată de numărul ridicat al pacienților beneficiari (Sasca Mică) și de comportamentul disruptiv al acestora (Hunedoara). ANDPDCA a sesizat în regim de urgență Instituțiile Prefectului cu privire la lipsa de egalitate în tratament în ceea ce privește accesul la serviciile medicale. În acest context au fost inițiate, din informațiile colectate de la DGASPC, demersuri de asigurare de personal medical și stabilire de circuite în centre pentru tratarea și îngrijirea beneficiarilor”, conform ANDPDCA.

  1. Lipsa parțială a echipamentelor de protecție în prima fază a stării de urgență

În prima parte a epidemiei, serviciile sociale s-au confruntat cu problema lipsei de echipamente de protecție.

„Pe cale de consecință, MMPS – ANDPDCA au făcut demersuri susținute de a răspunde nevoilor urgente în serviciile sociale rezidențiale. Astfel, cu sprijinul Departamentului pentru Situații de Urgență, au fost alocate și distribuite în două tranșe 1.240.000 măști pentru serviciile sociale rezidențiale”, potrivit sursei citate.

În plus, ANDPDCA a demarat un parteneriat cu UNICEF România, prin intermediul căruia sunt puse la dispoziția serviciilor rezidențiale 150.000 de măști și mănuși.

sursa foto: Inquam Photos/Octav Ganea

 

 

Comentarii


Lasă un răspuns


Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

MainNews

FREE
VIEW