Thursday, May 30, 2024
Jurnalism corect


1 an de război în Ucraina. Ce s-a schimbat în tot acest timp pentru România

By Vîrban Robert , in Război în Ucraina Stirile zilei , at 21 februarie 2023 Etichete: , , ,

Declanșarea invaziei militare pe scară largă asupra Ucrainei, în urmă cu aproape 1 an, și ocuparea unor vaste teritorii de către Federația Rusă, principalul rival strategic al României, în apropierea granițelor noastre, au generat măsuri excepționale pe plan securitar. Liderii de la București au majorat 2% la 2,5% din PIB a cheltuielilor anuale pentru apărare, NATO a decis constituirea unui grup de luptă în România, în vreme ce Ministerul Transporturilor a declanșat lucrări de amploare la infrastructura feroviară din Portul Constanța în vederea facilitării tranzitului de cereale ucrainene. 

Federația Rusă a demarat invazia militară pe scară largă asupra Ucrainei pe 24 februarie 2022, însă situația regională de securitate era critică cu mult mai devreme. Kremlinul își masase peste 100.000 de soldați și echipamente militare grele la granița cu Ucraina încă din anul 2021, ceea ce generat temeri și statelor din jur. În acest context, Ministerul Apărării a obținut, în decembrie 2021, aprobarea Parlamentului pentru achiziția a 32 de avioane F-16 din Norvegia, vechi de 40 ani, pentru 388 milioane euro, sumă la care se adaugă 100 milioane euro pentru modernizarea acestora.

Avioanele ar urma să sosească în România la finele anului 2023 și vor înlocui vechile MiG-21 LanceR, care potrivit unei decizii a CSAT, vor fi scoase din uz până pe data de 15 mai. Resursa de zbor a celor 32 de avioane F-16 este de 10 ani.

Bugetul MApN, majorat la 2,5% din PIB

Rând pe rând mai multe orașe ucrainene au căzut pradă invadatorilor, în ciuda rezistenței ucrainenilor. La București, în a șasea zi a războiului, liderii politicieni au profitat de context și au decis în CSAT creșterea alocărilor bugetare pentru Ministerul Apărării, de la 2% la 2,5% din PIB.

Așa cum era de așteptat, având în vedere evenimentele de la granițele României, decizia nu a fost contestată de nimeni. Banii se vor duce, printre altele, pentru achiziția de rachete sol aer cu bătaie mare HSAM – PATRIOT, sistem MLRS – HIMARS, sistem de instalații mobile de lansare rachete antinavă (SIML), transportoare blindate și modernizarea aeronavelor IAR-99.

Tot în anuk 2022 MApN a încheiat contracte pentru achiziția a 39 de drone produse de companiile Thales, Elbit și Bayraktar pentru care România va achita 680 milioane de euro, fără TVA. De asemenea, responsabilii din minister sunt în discuții pentru achiziția din Israel a scutului Iron Dome.

NATO își crește prezența în România

Invazia asupra Ucrainei a dus și la sporirea prezenței militare NATO la Marea Neagră, un lucru pe care România l-a solicitat constant în ultimii ani.

În luna martie 2022 NATO a decis crearea a patru noi grupuri de luptă, dintre care unul în România, aducând la opt grupările tactice desfăşurate de la Marea Baltică la Marea Neagră.

Din grupul de luptă staționat în România fac parte circa 1.000 de militari – români, francezi, olandezi și belgieni.

Investiții amânate ani la rând, făcute în vreme de război

Războiul din Ucraina a scos la iveală, dacă mai era cazul, și vulnerabilitatea imensă pe care o are România în ceea ce privește infrastructura strategică. Portul Constanța nu a făcut față presiunii generate de creșterea fluxurilor de mărfuri, asta și din cauza infrastructurii feroviare care se afla într-o stare extrem de proastă.

743 de vagoane vechi care blocau liniile de cale ferată din port au fost într-un final mutate de către proprietarul lor, CFR Marfă, în vreme ce CFR Infrastructură a început reabilitarea infrastructurii feroviare din port.

Lucrările de reabilitare a liniilor de cale ferată din Portul Constanța au fost demarate la jumătate lunii iulie 2022, termenul de execuție fiind de 5 luni. Pe lotul 1, care a vizat 19 linii (6,589 km), și 27 de aparate de cale, au lucrat austriecii de la Wiebe, valoarea contractului fiind de 56,1 milioane lei fără TVA. Lucrările la lotul 2, care a vizat lucrări pe 16 linii (6,8 km) și 43 de aparate de cale au fost realizate de firma Arcada din Galați, în baza unui contract în valoare de 60,8 milioane lei. Ambele înțelegeri au fost încheiate fără licitație, pe baza unui Memorandul adoptat de Guvern, așa cum Main News a scris în luna aprilie.

În același timp, autoritățile derulează în Portul Constanța un alt proiect pentru reparația a 64 de linii de cale ferată. Lucrările vizează înlocuirea la rând a elementelor componente ale suprastructurii căii din zonele A, B, MOL V, pe 64 de linii, în lungime de 29,7 km), înlocuirea a 51 de aparate de cale, montarea de traverse speciale pe 15 aparate de cale și dale elastice la șapte treceri la nivel cu calea ferată.

Regionala Galați a CFR a redeschis două linii de cale ferată 706 J Galați Largă Ana – Galați Bazin – Galați Mărfuri – Port Docuri (ecartament larg – 7 iulie 2022) și 706 I Siloz Port Docuri – Galați Mărfuri – Galați Călători (ecartament normal – 22 iulie 2022) pentru a facilita tranzitul de cereale din Ucraina.

Vagoanele cu cereale din Ucraina intră direct în Siloz pe linia cu ecartament larg, iar din Siloz pleacă garniturile încărcate cu cereale, pe linia cu ecartament normal.

Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Comentarii


    MainNews

    FREE
    VIEW